la care presedintele Bush este mai bine cotat decat John Kerry este cel al taxelor. Altfel spus, americanii au incredere ca politica fiscala promovata de Bush este mai buna decat cea propusa de Kerry. In patru ani de mandat, Bush a redus taxele de trei ori si este pe punctul sa semneze inca un act prin care ofera companiilor si cetatenilor noi facilitati si reduceri de taxe. Cu pretul a peste 137 de miliarde de dolari, administratia Bush incearca sa impuste doi iepuri dintr-o data: sa castige el
la care presedintele Bush este mai bine cotat decat John Kerry este cel al taxelor. Altfel spus, americanii au incredere ca politica fiscala promovata de Bush este mai buna decat cea propusa de Kerry. In patru ani de mandat, Bush a redus taxele de trei ori si este pe punctul sa semneze inca un act prin care ofera companiilor si cetatenilor noi facilitati si reduceri de taxe. Cu pretul a peste 137 de miliarde de dolari, administratia Bush incearca sa impuste doi iepuri dintr-o data: sa castige electoratul si sa dreaga busuiocul economiei. Iar o data cu asta sa stearga rusinea de a fi primul presedinte din ultimii 70 de ani in timpul caruia economia a inregistrat o pierdere neta de slujbe. Destinata in principal corporatiilor americane, relaxarea fiscala pregatita de administratia Bush a luat forma unui act prin care administratia de la Casa Alba tinteste toate punctele vulnerabile ale economiei – locurile de munca, deficitul, criza din sistemul de pensii si cel al asigurarilor de sanatate. Facilitatile de miliarde de dolari acordate companiilor americane ar trebui sa produca efecte de acelasi calibru: locuri de munca, deci miliarde in plus la buget si, implicit, la fondul de pensii si sanatate, a caror criza ameninta economia SUA. Costurile bugetare aferente relaxarii fiscale sunt estimate diferit de analisti. Daca PricewaterhouseCoopers a calculat circa 137 de miliarde de dolari, organizatia non-profit Citizens for Tax Justice apreciaza ca doar pentru relaxarea fiscala a corporatiilor vor fi cheltuite peste 210 miliarde de dolari. „Noile prevederi doresc sa imbunatateasca competitivitatea globala a multinationalelor americane, sa revizuiasca structura surselor de venit din taxe si sa raspunda la unele probleme majore cu care economia americana s-a confruntat in ultima perioada”, ne-a declarat Simona Vasile, senior consultant pe probleme de taxe la PricewaterhouseCoopers LLP, New York. In opinia sa, desi noua legislatie e destinata in principal mediului de afaceri, ea va influenta si contribuabilul de rand. „Desi este o schimbare importanta, posibilitatea deducerii TVA din venit nu este una necunoscuta americanilor (a mai existat pana in 1986)”, spune Vasile. O alta masura pregatita de Bush este destinata expatriatilor americani, care vor beneficia de taxe mai mici pe venit. Merita spus, insa, ca multe din prevederile Actului amintit tintesc (prin deducerile acordate) electoratul foarte bogat (deducerea achizitiei unor bunuri de lux). Altele, cum ar fi reducerea impozitului pe dividende la 5 -15 la suta in functie de venit (pana acum impozitul pe dividende era similar celui pe venitul platit de persoana respectiva) ii ajuta tot pe cei care au venituri mai mari, singurii care au bani investiti in actiuni.Pentru a-l invinge pe Bush pe taramul taxelor, senatorul John Kerry a pus pe masa electoratului un program menit sa „aduca cele mai vaste schimbari in materie de fiscalitate din ultimii 40 de ani”. In esenta, mesajul si planul lui Kerry sunt simple: vrea sa ia inapoi reducerea de taxe aplicata de Bush dar numai de la cei cu venituri de peste 200.000 de dolari pe an si sa o redistribuie catre clasa mijlocie. Adica, sa ia de la cei foarte bogati si sa dea clasei de mijloc. In mod paradoxal insa, americanii nu par impresionati de aceasta abordare. Explicatia gasita de analisti isi are radacinile adanc infipte in cultura americana: in mod traditional, americanii raspund negativ la initiativele de a lua de la cei bogati pentru a da celor saraci, pentru simplul fapt ca multi dintre ei se considera mai avuti decat sunt sau se viseaza intr-o zi miliardari. Exista insa si sondaje care scot la iveala faptul ca multi americani cred ca cei bogati nu platesc taxe pe masura averii. In privinta regimului de impozitare a corporatiilor, criticile lui Kerry par sa aiba mai mult succes. El argumenteaza ca unul dintre motivele pentru care companiile americane isi muta sediile in alte tari este acela ca acolo taxele sunt cu o treime mai mici decat in SUA. Conform legii, o firma care investeste in SUA plateste, in medie, o cota de impozit de 31 la suta, pe cand, daca investeste in afara tarii, plateste o cota de impozit de 21 la suta. „Sistemul fiscal american este construit de o maniera ce face mult mai profitabila deschiderea unei unitati in Singapore sau Irlanda decat in Iowa”, este de parere analistul fiscal Martin Sullivan. Senatorul John Kerry mai are foarte putin timp sa convinga electoratul ca nu va creste taxele, asa cum presedintele Bush i-a facut sa creada pe americani. Dincolo de discursuri, economistii si analistii nu-si pun baza in masurile anuntate de Kerry. si asta deoarece, chiar daca senatorul democrat va deveni presedintele SUA, exista sansa unui blocaj intre Casa Alba si un Congres dominat in continuare de republicani. Ca urmare, reforma fiscala a lui Kerry risca sa ramana minunata, dar numai pe hartie.
CE ESTE SPECIFIC SISTEMULUI FISCAL AMERICAN:
Sistemul american are la baza cinci tipuri de taxe: federale, statale, medicale, pentru pensii si locale. Un american isi poate deduce in medie pana la 50% din venitul anual. Codul fiscal cuprinde mii de posibilitati de deduceri, dar ca principiu asigura deducerea tuturor cheltuielilor care au ca finalitate crearea unui venit. Cota maxima de impozit pe venit platit de americani este de 35% – pentru cei cu venituri de peste 319.100 dolari/an. Cotele de impozit variaza intre 10 si 33 la suta. La un venit mediu de 68.000 dolari/an cota de impozit este de 25%, dar aplicarea se face progresiv, pentru fiecare transa un impozit diferit. Ce poate fi scazut din venit:
· Rata la creditele imobiliare sau la creditele pentru investitii, precum si impozitul platit pe casa, proprietate, teren
· Donatiile (pot fi deduse 50% in anul fiscal in care au fost facute si inca 50% in anul urmator)
· Toate taxele platite statului in care locuieste un american sunt deductibile
· Toate cheltuielile medicale ce depasesc 7,5 la suta din venit pot fi deduse
· Cheltuielile aferente pagubelor (furturi, incendii etc) mai mari de 10.000 de dolari
· Cheltuielile cu educatia, dar si cele destinate cautarii unui nou loc de munca.
Ce pregateste Bush:
1. Permanentizarea reducerii de taxe aplicata anul trecut
2. Facilitati fiscale pentru a determina companiile multinationale americane sa-si repatrieze profiturile si sa le investeasca in SUA. (Se estimeaza ca circa 650 de milioane de dolari sunt peste hotare, iar administratia Bush ofera taxe reduse pe profit daca acestea sunt repatriate intr-un anumit interval de timp)
3. Reduceri de taxe de circa 76 de miliarde de dolari pentru producatorii autohtoni industriali, revizuirea taxelor pentru multinationale (43 de miliarde de dolari)
4. Alte reduceri de taxe in suma de 13 miliarde de dolari rezultate din modificari ale codului fiscal
5. sapte miliarde de dolari sub forma de reduceri de taxe destinate consumatorilor, care vor putea alege intre deducerea TVA platita la achizitia unor bunuri si cea a unor taxe statale
6. Facilitati fiscale pentru crescatorii de tutun in suma de 10 miliarde de dolari
7. Cresterea penalitatilor pentru toti cei care incearca sa se ascunda de fisc.
Ce pregateste Kerry:
1. Reformarea sistemului de taxe si alocarea a circa 12 miliarde de dolari anual pentru reduceri de taxe
2. Diminuarea cu 5 procente a impozitului pe profit
3. Incurajarea companiilor americane sa creeze locuri de munca in SUA si eliminarea portitelor fiscale care fac profitabila mutarea subsidiarelor in afara SUA
4. Reduceri de taxe pentru 98 la suta din americani, dar nu si pentru cei cu venituri mai mari de 200.000 de dolari/an
5. Facilitati pentru micii intreprinzatori si pentru fermele de familie
6. Taierea subventiilor acordate companiilor agricole cu venituri mari.