Candidaţii sunt nevoiţi să accepte orice compromisuri la angajare

În momentul de faţă, oferta de joburi este de două ori mai mică decât numărul candidaţilor. Consecinţă directă, pretenţiile acestora au ajuns la cota minimă: acceptă o slujbă nouă chiar şi pentru un salariu mai mic cu până la 30-40%. Mai mult, „companiile care oferă salarii peste nivelul pieţei sunt uneori privite cu suspiciune“, spune Delia Burnham, directoarea uneia dintre companiile de recrutare autohtone, CVO. După ce toate studiile salariale publicate în

În momentul de faţă, oferta de joburi este de două ori mai mică decât numărul candidaţilor. Consecinţă directă, pretenţiile acestora au ajuns la cota minimă: acceptă o slujbă nouă chiar şi pentru un salariu mai mic cu până la 30-40%.

Mai mult, „companiile care oferă salarii peste nivelul pieţei sunt uneori privite cu suspiciune“, spune Delia Burnham, directoarea uneia dintre companiile de recrutare autohtone, CVO. După ce toate studiile salariale publicate în ultimii ani subliniaseră tendinţa evidentă de creştere a părţii variabile (reprezentate de beneficiile de orice tip) ca pondere în venitul lunar, acum, remarcă ea, ne întoarcem la situaţia de acum trei-patru ani, căci oamenii au reînceput să solicite salarii fixe mai mari cu bonusuri, respectiv comisioane mai mici, „punând din ce în ce mai mult preţ pe stabilitate şi pe siguranţa veniturilor“. În rest, acceptă cam orice, spune Octavian Pozderca, Business Development Specialist. „Candidaţii sunt dispuşi să facă mult mai multe compromisuri, de exemplu nu mai au pretenţii la promovare, mai mult, acceptă chiar o schimbare radicală a domeniului de activitate, pe un salariu mult mai mic“. Şi, exemplifică el, dacă în 2008 aşteptările financiare pentru o poziţie de Financial Controller erau undeva la 2.000-2.500 euro, acum există candidaţi care sunt dispuşi să ocupe această poziţie şi pentru 1.500 euro.

Disponibilizaţii, la bunul plac al următorului angajator

Este o perioadă dezastruoasă pentru companiile de resurse umane şi chiar mai proastă pentru cele specializate în headhunting (recrutarea prin abordarea directă a candidatului). „Cei care până acum două luni ar fi plecat imediat pentru un post mai bun, acum s-au potolit. Asta nu înseamnă că nu sunt atenţi la ce se mai postează, dar reticenţa este maximă“. Aşa vede lucrurile Irina Vasile, directoarea francizei Antal în România. Prin urmare, continuă ea, candidaţii care aplică acum sunt cu adevărat disperaţi după un loc de muncă, deci salariul nu mai este cap de listă pentru ei“. „Problema este că nu sunt joburi nici pentru jumătate din cei care ne presează, iar criza este abia la început“.

Prin urmare, se întâmplă ceea ce era de aşteptat să se întâmple. Dacă în urmă cu câteva luni oficialii companiilor criticau cererile salariale exagerate ale angajaţilor români, care se apropiau vertiginos sau chiar le depăşeau, pe alocuri, pe cele ale occidentalilor, acum lucrurile au luat-o în sens invers. „Nu mai predomină aşteptările de creşteri semnificative la o schimbare de job, majoritatea fiind mai degrabă interesaţi să nu piardă din venitul actual la o astfel de schimbare“, spune Răzvan Ilie, consultant în cadrul companiei de executive search AIMS. Nu întotdeauna această dorinţă le este îndeplinită, atrage el atenţia. „Mai ales în cazul disponibilizărilor, candidaţii sunt nevoiţi să accepte salarii inferioare celor avute până atunci“.

Preocuparea pentru bunăstarea financiară a fost înlocuită de alte considerente, remarcă Minola Jac, manager de dezvoltare în cadrul companiei de recrutare Barnett McCall. Între acestea, în primul rând, stabilitatea şi siguranţa noului job, planurile de viitor ale companiei şi mediul de muncă. Un caz special, crede ea, este cel al începătorilor, ale căror aşteptări salariale au scăzut cu 20-30% faţă de prima jumătate a anului trecut. „Au devenit extrem de rare cazurile în care absolvenţii de facultate, aproape fără experienţă, să ceară 500-700 de euro salariu net fără să ia în calcul nimic sub acest prag“.

Experţii în bani sunt la mare căutare anul acesta

Specialiştii în contabilitate şi controlling pot să stea liniştiţi anul acesta, întrucât companiile vor face tot ce le stă în putere să-i ţină aproape. Din păcate, aceştia sunt singurii care se vor bucura de confortul siguranţei zilei de mâine, cred recrutorii contactaţi de Capital. În schimb, potrivit lui Răzvan Ilie, de cea mai tristă soartă vor avea parte, dacă nu au avut încă, angajaţii din departamentele vânzări şi tehnic din companiile care activează în domeniile cele mai afectate de criză: imobiliar, auto, bănci, asigurări. Puţine posturi disponibile sunt şi în firmele şi departamentele interne de resurse umane, a căror principală activitate anul acesta va fi mai puţin cea cu care se obişnuiseră (recrutarea şi stabilirea programelor de instruire a personalului), cât întocmirea fişelor de disponibilizare. Pe scurt, rezumă directoarea de la Antal România, „întotdeauna vizaţi de concedieri sunt, în primul rând, angajaţii cu funcţii indirect productive şi cei care pot fi înlocuiţi de alţi salariaţi care pot cumula două sau mai multe funcţii. E logic“.

«Candidaţii care aplică acum sunt cu adevărat disperaţi după un loc de muncă, deci salariul nu mai este cap de listă pentru ei. Problema este că, şi în aceste condiţii, nu sunt joburi nici pentru jumătate din cei care ne presează.»
Irina Vasile, managing director Antal România

Fideli cu forţa

Fluctuaţia de personal va scădea anul acesta sub 10%, estimează recrutorii. Pentru comparaţie, în ultimii doi ani, aceasta a fost, în medie, de 30%, ajungând în domenii sensibile, precum retailul, chiar în jurul a 80%