Surpriză în primul tur al alegerilor prezidențiale din Cipru! Candidatul independent Andreas Mavroyiannis a obținut 29,6% dintre voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din Cipru.
Fostul ministru de Externe al Ciprului Nikos Christodoulides a preluat conducerea în alegerile prezidențiale din Cipru și se va confrunta cu candidatul susținut de stânga Andreas Mavroyiannis în turul doi al alegerilor, care va avea loc pe 12 februarie.
Temele campaniei electorale sunt reunificarea Ciprului, migrația ilegală, criza economică și scandalurile de corupție
Nikos Christodoulides, care candidează în calitate de candidat independent, a obținut duminică 32% din voturi. În același timp, Andreas Mavroyiannis, diplomat de carieră, susținut de partidul de stânga AKEL și considerat în general un outsider de sondajele de opinie, a fost surpriza alegerilor, obținând 29,6% dintre voturi.
Așadar, rezultatul obținut de Andreas Mavroyiannis a contrazis sondajele de opinie care arătau că acesta urma să se claseze pe locul al treilea. Liderul din Cipru a avut sprijinul partidului de stânga AKEL, un partid bine organizat, care și-a intensificat mobilizarea electoratului său în ultima lună.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din Cipru va avea loc peste o săptămână, pe data de 12 februarie. Temele principale ale campaniei electorale sunt reunificarea Ciprului, migrația ilegală, criza economică și scandalurile de corupție.
Ministrul cipriot de Interne, Nikos Nouris, despre problema migrației
„Vom înainta propunerea împreună: în loc să cheltuim miliarde de euro pentru a-i găzdui pe toţi migranţii, ar trebui să investim în ţări terţe, pentru ca aceşti oameni să rămână acolo.”, a spus Nikos Nouris într-un interviu pentru publicația germană Die Presse, după discuțiile pe care le-a avut cu omologul său austriac luna trecută.
„Europa se confruntă cu o criză a migraţiei. Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ajungem la rădăcina problemei. Europa ar trebui să acţioneze în ţările terţe, din Africa şi Asia, de unde provin în principal migranţii ilegali. Discutăm de trei ani despre un nou pact privind azilul şi migraţia în UE şi suntem în mod clar blocaţi”, a declarat ministrul cipriot de interne. Întrebat de ce nu există un consens, el a explicat că „pentru multe state este dificil să accepte că ar trebui să participe şi ele la programele de reinstalare. Pentru că se tem că vor deveni ele însele parte a problemei.”, a declarat ministrul cipriot.