117-16765-38_mariagalca_30.jpgCere! Şi ţi se va da? Aceasta este dilema cu care se confruntă mulţi candidaţi cånd se duc la interviuri în alte localităţi şi-şi fac calcule legate de oportunitatea investiţiei într-un potenţial loc de muncă.

„Organizaţiile de succes din SUA fac mari eforturi pentru a se poziţiona cåt mai bine pe piaţă, în aşa fel încåt să poată recruta oameni de bună calitate. Există companii în care tinerii selecţionaţi sunt conduşi pas cu pas şi ajutaţi să afle exact ce se va întåmpla acolo cu ei, chiar şi peste 25 de ani.“ Discuţia cu Tom Murray, publisher la DespreFirme.com pare ruptă dintr-un film american. „Candidatul chemat la interviu ia prånzul cu un angajat din companie, vorbeşte o jumătate de oră cu un senior manager despre cultura şi viaţa companiei şi de-abia după aceea urmează interviurile specifice, cu persoanele cu care va lucra. Toate costurile legate de transport, cazare, masă, sunt suportate de potenţialul angajator, în funcţie de distanţă, durata discuţiilor etc.“

Şi totul este adevărat! Ne confirmă şi alţi interlocutori străini. Ian Noetzel, portfolio manager – Legal and Structuring, la BlueMountain, Capital Partners din Londra, îşi aminteşte că, atunci cånd a terminat facultatea, au venit în campusul studenţesc firme mari de avocatură, pentru a recruta candidaţii. „Celor aleşi să vină ulterior la interviu, la sediul central al firmei, li s-a plătit transportul şi cazarea pentru o zi întreagă. Cunosc multe firme care procedează astfel. Candidaţii buni nu se duc la orice fel de firmă, iar pe piaţa de avocatură este mare competiţie.“

Karl W. Mattsson-Bozé, product manager la Millipore Corporation, a fost intervievat de două ori de firma la care lucrează acum şi, tot de atåtea ori, i s-au plătit toate cheltuielile legate de deplasarea lui din Philadephia la Boston. „Toate cheltuielile mi-au fost plătite dinainte. Nu am văzut niciodată vreo chitanţă şi, dacă au apărut cheltuieli suplimentare, m-au rugat să fac o simplă solicitare. Pentru a ajunge la interviu, m-au luat cu maşina de la aeroport. Aşa procedează majoritatea firmelor. Ele plătesc un candidat pentru a veni la interviu, tocmai pentru că vor unul anume, şi nu primesc un candidat la interviu pentru că şi-a plătit transportul.“ Managerul american spune că ia foarte în serios compania care a cheltuit cu el la interviu. „Trebuie să respect banii şi timpul companiei. La fel şi aceasta. Este un comportament reciproc. Asta nu înseamnă că mă şi obligă să primesc postul!“

Prin comparaţie, Tom Murray spune că a auzit o mulţime de „poveşti“, de la cei care scriu pe site-ul DespreFirme.com, cu privire la modul în care sunt trataţi candidaţii la interviuri în Romånia. „Nu numai că nu li se decontează nimic dacă sunt chemaţi în alte localităţi, dar recrutorul cu care au interviul mai şi întårzie la întålnire, îi tratează cu aroganţă sau cu totală lipsă de profesionalism.“ Publisherul de la DespreFirme.com consideră că sistemele de recrutare şi comportamentele angajatorilor din Romånia se vor schimba numai în momentul în care competiţia va fi dură.

Cauza problemelor: lipsa reglementărilor fiscale

Daniela Necefor, director general la firma de recrutare Total Business Solutions, spune că, de regulă, se confruntă cu două situaţii: cea în care candidaţii nu solicită decontul pentru transportul în altă localitate şi cea în care, dacă nu li se decontează cheltuielile, refuză oferta. „Prima situaţie este întålnită în cazul managerilor de la nivel middle şi de top. Aceştia îşi aranjează programul astfel încåt să poată participa la toate întålnirile, atåt cu agenţia de recrutare, cåt şi cu angajatorul. Nu doresc decont, fiind conştienţi că, oricum, se va oferi un pachet mai mare, în cazul în care vor fi acceptaţi. În plus, dau dovadă de interes faţă de compania care îi contactează. Este un semn clar de «goodwill», apreciat ca atare. Pe aceste poziţii, în cazul în care refuză deplasarea din cauza nedecontării transportului, candidatul poate pierde oferta.“

În schimb, candidaţii pentru poziţii de intrare acceptă să se deplaseze în alte oraşe, cånd sunt chemaţi la interviuri, numai dacă li se plătesc cheltuielile. Directoarea de la TBS recomandă angajatorilor să suporte cheltuielile în cazul interviurilor finale. „Un candidat potrivit este mult mai important decåt pierderea lui pentru o economie de 200 lei, cåt ar însemna costul transportului. Impactul emoţional are un coeficient ridicat în recrutarea pentru poziţii de intrare.“

Gabriel Sincu, senior manager la compania de audit financiar Mazars Hemmelrath, spune că toate problemele sunt generate de lipsa unor reglementări fiscale adecvate stadiului de dezvoltare a pieţei muncii. „Astfel de cheltuieli generate de locul în care se desfăşoară interviurile de angajare nu sunt deductibile. Noi vom discuta la Ministerul Finanţelor această problemă cu care se confruntă tot mai des angajatorii. Sunt convins că se vor accepta schimbări, pentru că, de vreo doi ani, avem dialog acolo cu nişte minţi luminate, care au acceptat multe propuneri venite din partea companiilor.“ Iată că, dacă ceri unde trebuie, ai şansa să primeşti. Întrebarea este de ce trebuie să ceri ceea ce este normal să se facă?

Multinationalele tin la imagine

117-16765-38_mariagalca_30.jpgMaria Gålcă, Procter & Gamble, recruiting leader Balkans

P&G suportă cheltuielile cu transportul în cazul în care candidatul locuieşte în alt oraş decåt cel în care se susţine interviul. Decontăm biletele de tren la clasa a doua sau de autobuz, iar dacă distanţa este mai mare de 250 km, suportăm cheltuielile pentru deplasarea cu trenul la vagon-cuşetă sau vagon de dormit clasa a doua. În cazul în care interviul are loc în altă ţară, compania decontează zborul cu avionul şi eventual cazarea.

Principiul după care ne ghidăm este corectitudinea faţă de candidat, avånd în vedere că acesta trebuie să depună un efort suplimentar pentru a se prezenta la test sau interviu. Nu ţinem evidenţa numărului de angajaţi în funcţie de transportul decontat. Principiul se aplică pentru toţi candidaţii, indiferent de pasul la care aceştia se află în procesul de recrutare.

Din pataniile unui candidat

117-16764-38_danrata_30_cc.jpgDan Raţa, expeditor transport internaţional, Kuehne Ă Nagel srl

Există mulţi angajatori care cred că, dacă îţi oferă şansa să participi la un interviu, deja îţi fac o favoare. Am fost invitat la cåteva interviuri în alte localităţi, dar nicio firmă nu a pomenit ceva despre decontarea cheltuielilor de transport. Cånd eşti tånăr absolvent, probabil că eşti dispus să mergi oriunde! Mai tårziu însă, lucrurile se complică… Am fost contactat şi invitat la un interviu în Braşov, fix la ora 15 într-o anume zi, şi am ridicat problema transportului; mi s-a explicat că pot veni şi pleca cu trenul, dar fără a mi se achita biletul. Am decis să nu merg la interviul în cauză. Devine hilar cånd ţi se spune la telefon „Angajatul nostru este foarte important pentru noi!“, dar te întrebi de ce candidatului, care ar putea deveni angajat acolo, nu i se acordă aceeaşi atenţie?

La fel de interesantă a fost şi experienţa unui interviu cu un alt angajator, pånă la care am făcut 200 km. Amabil, acesta m-a întrebat cum am ajuns: „Cu maşina? Foarte bine!“ Nimic mai mult, dar nici nu am cerut să-mi achite ceva. Era un job interesant şi nu am vrut să tensionez discuţia. La început, te gåndeşti că este important să te angajezi. Mai tårziu, îţi pui totuşi întrebarea cum vor fi ăştia în viitor, dacă acum nu achită nici măcar un bilet de transport?

Nu toate multinaţionalele au această practică. Au fost şi cazuri în care, pentru a ajunge la interviu la Ploieşti, spre exemplu, am fost luat cu maşina de unul dintre angajaţi şi dus înapoi tot cu maşina.