Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 2.961 MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.317 MW, microhidrocentrale de 317 MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW. 

La sfârşitul anului trecut, figurau în sistem capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 5.142 de MW. 

Producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit certificate verzi, pe care le vând pe o piaţă specializată, pentru un câştig suplimentar faţă de energia propriu-zisă. Aceste certificate verzi sunt plătite de toţi consumatorii din România, inclusiv de populaţie, în factura finală la electricitate. 

În urmă cu o săptămână, Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat că, în perioada următoare, contribuţia pe care o plătesc consumatorii finali pentru energia regenerabilă, prin sistemul de certificate verzi, va creşte, după ce va fi modificată Legea 220/2008 privind susţinerea energiei verzi. 

"Legea 220 nu mai este de mult actuală. (…) Avem acum în lucru şi probabil săptămâna viitoare se va pune pe site proiectul de modificare a Legii 220 vizavi de balonul de oxigen pe care îl aşteaptă sectorul regenerabilelor din partea autorităţilor. Oricum ai lua-o, se va produce o creştere a impactului final în factura de electricitate în România, o chestiune complet nepopulară. Guvernul, fiind tehnocrat, îşi asumă probabil acest risc, pentru că nu intră în campanie electorală, dar oricum este o chestiune nepopulară", a arătat Calotă, într-o conferinţă pe teme energetice. 

El a refuzat să precizeze cu cât va creşte factura la electricitate în urma acestor modificări, însă, potrivit unor surse din domeniu, contribuţia pentru energia regenerabilă (certificatele verzi) ar urma să fie majorată de la 42 de lei pe MWh, cât este în prezent, la 52 de MWh. 

La rândul său, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a susţinut că, din modelul matematic aplicat de Comisia Europeană statelor membre, a rezultat că România ar trebui să îşi fixeze o ţintă de 31% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030. 

"Este o propunere pe care Comisia Europeană o va pune pe masa României. Cel mai probabil, de aici vor pleca negocierile cu Comisia Europeană", a spus Popescu. 

Pentru anul 2020, România şi-a propus să atingă 24% energie regenerabilă în consumul final brut. Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră a atins această ţintă încă din anul 2014. În România există în acest moment aproape 5.000 de MW de energie regenerabilă. 

Comisia Europeană a fixat o ţintă medie de 27% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030 la nivel comunitar. 

AGERPRES