Cât ar trebui să fie venitul minim garantat şi cum ar trebui acordat pentru a îşi atinge scopul social fără să distorsioneze piaţa muncii şi să irosească banii publici? Guvernul răspunde parţial, cârpind momentan legislaţia.
Principala modificare din Legea venitului minim garantat este decuplarea deciziei de acordare a ajutorului financiar de plata lui efectivă. De anul viitor, responsabilitatea va fi împărţită între primării, care vor întocmi în continuare dosarele şi anchetele sociale, şi agenţiile de prestaţii sociale, care vor efectua plăţile. În acest mod, premierul Boc susţine că venitul minim garantat va ajunge doar la persoane aflate cu adevărat în nevoie şi nu va mai fi plătit de primărie „pentru a nu mai fi un instrument de campanie electorală sau de mită electorală“. Venitul minim garantat a suscitat discuţii aprinse încă de la introducerea sa în 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast asupra relaţiilor de muncă, dar şi pentru modul în care este distribuit: de la alcătuirea dosarelor, dovedită ilegală în unele cazuri, până la plata aleatorie, în funcţie de resursele financiare disponibile.
Politicienii se dezic de ajutorul social
Cea mai recentă luare de poziţie este a preşedintelui Băsescu. „Îndemnul meu este să nu mai încurajăm nemunca, adică acel venit minim garantat, care a făcut ca astăzi în mediul rural să nu mai găseşti un om care să lucreze o zi la cules de fructe; trebuie ori diminuat, ori scos, ori dat numai acelora care trebuie să-l primească“. Prima iniţiativă de eliminare a venitului minim garantat aparţine deputatului Silviu Prigoană, care a înaintat Parlamentului, în mai 2010, un proiect de abrogare a venitului minim garantat. La rândul său, liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, admite că această formă de sprijin financiar îi demotivează pe unii dintre cei care îl primesc să îşi mai caute de lucru.
Primari, şefi de consilii judeţene sau miniştri s-au plâns de-a lungul timpului de efectele „secundare“ ale venitului minim garantat. Din păcate, ajutorul financiar nu şi-a atins nici măcar scopul principal. Potrivit Anchetei bugetului gospodăriilor, realizată de Institutul de Statistică, doar 30% din populaţia săracă a României primeşte venit minim garantat, iar banii ajung cu întârziere sau deloc. Ministerul Muncii a constatat că doar 70% dintre aceşti beneficiari obţin efectiv sumele. O dovadă în plus că sistemul are prea multe defecte de fabricaţie este rezultatul inspecţiei făcute de Ministerul Muncii în prima jumătate a anului 2010, care a scos la iveală că un sfert dintre beneficiari erau în ilegalitate.
Calculat ca diferenţă între pragul stabilit prin lege, care variază în funcţie de numărul de membri din familie, şi venitul actual, venitul minim garantat e, în medie, de numai 153 de lei pentru o gospodărie. Însă multe familii cumulează acest ajutor cu altele, reuşind să adune o sumă lunară şi de câteva mii de lei. Statisticile arată că 83% dintre români sunt acoperiţi, direct sau indirect, de o formă de asistenţă socială. Cele mai răspândite forme de asistenţă sunt cele bazate pe contribuţie, respectiv pensiile, iar dintre cele necontributorii cele mai frecvente sunt alocaţiile pentru copii şi venitul minim garantat.
Necorelarea acestor tipuri de sprijin financiar, paralelismele dintre instituţiile responsabile creează situaţii paradoxale şi permit multora să profite de hibele sistemului. Prin urmare, România cheltuieşte miliarde de euro anual pentru asistenţă socială, fără ca aceia cu adevărat săraci să primească un ajutor suficient. Deşi, la nivel individual, sumele acordate de stat sunt prea mici pentru un trai decent, la nivelul bugetului povara financiară este enormă din cauza disproporţiei dintre numărul celor care primesc ajutoare şi al acelora care muncesc şi alimentează bugetul cu taxe şi contribuţii.
Considerat principalul mecanism de susţinere a celor care au venituri foarte scăzute, venitul minim garantat nu numai că nu scoate pe nimeni din sărăcie, dar îi şi încurajează pe mulţi să devină asistaţi de profesie.
Raport dintre salariul minim şi ajutor
Aşa cum a fost gândit în toate ţările europene, venitul minim garantat ar trebui să fie acordat pentru subzistenţă şi să fie condiţionat de eforturile persoanei asistate de a a reveni pe piaţa muncii. Din acest motiv, legea românească impune ore de muncă în folosul comunităţii şi căutarea unui loc de muncă. Numărul orelor se stabileşte ţinându-se cont de nivelul beneficiului primit şi de numărul de ore ce ar trebui lucrate pentru a primi venitul respectiv, dacă persoana ar fi plătită la nivelul salariului minim pe economie. În realitate, cei mai mulţi nu respectă nici pe departe aceste cerinţe. Astfel, ajutorul nu mai este temporar, ci devine permanent, descurajând munca.
„În momentul de faţă, există situaţii, din analizele pe care le-am făcut, când o persoană, doar stând cu mâna întinsă, poate câştiga mai mult decât un om care munceşte pe brânci opt ore, doar beneficiind de diverse ajutoare sociale din diverse locuri“, spune premierul. Fără să îşi îndeplinească suficient rolul social, venitul minim garantat devine un substituent al veniturilor din muncă. Care sunt cauzele ce generează această situaţie? În primul rând, raportul dintre salariul minim net pe ţară şi cuantumul maxim al venitului minim garantat trebuie să fie echilibrat. Această concluzie se desprinde dintr-un studiu al Comisiei Europene despre efectele venitului minim garantat asupra persoanelor active.
În prezent, salariul minim net este de 460 de lei în România, fiind echivalent cu nivelul maxim al ajutorului social care se acordă unei familii cu cinci persoane (pentru fiecare persoană în plus din gospodărie se adaugă câte 31 de lei).
Experţii europeni susţin că ponderea venitului minim în salariul minim trebuie să fie gândită astfel încât ajutorul financiar să nu devină o capcană a nemuncii. „Atunci când salariile sunt mici comparativ cu venitul minim sau, invers, venitul minim este prea generos comprativ cu salariul minim, beneficiarii ajung să depindă de venitul minim în loc să mai muncească“, consideră autorii documentului.
În cazul României, deşi atât ajutoarele sociale, cât şi salariul minim sunt precare, din cauza faptului că valorile lor sunt foarte apropiate, tentaţia asistaţilor de a nu mai reveni la muncă este mai mare. Conform teoriei din analiza citată, salariul minim din România este prea mic în comparaţie cu venitul minim garantat, iar în ţări bogate, cum ar fi Luxemburg, cuantumul mediu al venitul minim garantat este prea generos, reprezentând 75% din salariul minim. De altfel, în documentul comisiei prezidenţiale „Riscuri şi inechităţi sociale“, sociologii consideră că raporturile dintre salariul minim, pensia minimă, ajutorul de şomaj minim şi venitul minim garantat trebuie bine gândite, armonizate şi reglementate pentru a fi evitate inechităţile, dar şi influenţele negative pe piaţa muncii. „Trebuie să existe raporturi bine echilibrate între valorile lor medii. Pensia ar trebui să fie sensibil mai mică decât salariul sau ajutorul de şomaj al unei persoane pentru a nu determina presiuni“, se spune în document.
Fără bani la buget
Odată cu modificarea legii venitului minim garantat, Guvernul a lansat posibilitatea reducerii sau eliminării acestuia.
Dincolo de explicaţiile şi teoriile referitoare la scopul social al acestuia sau despre influenţele asupra economiei, justificarea Executivului este, în primul rând, financiară. Pe măsură ce cererea de protecţie socială a crescut din cauza crizei, veniturile bugetare au scăzut, iar autorităţile nu mai au resurse financiare ca să plătească ajutoarele sociale.
Modificările aduse Legii venitului minim garantat au diminuat deja cheltuielile estimate pentru anul 2011, la 630 de milioane de lei, de la 746 de milioane de lei în 2010, după cum prognoza Ministerul Muncii în primăvară. Paradoxal, cheltuielile cu venitul minim garantat se reduc într-o perioadă în care tot mai multe persoane ar avea nevoie de sprijinul statului.
Sărăcie
Ajutorul social mediu plătit comparativ cu nivelul venitului minim garantat în funcţie de componenţa familiei
Acel venit minim garantat care a făcut să nu mai găseşti un om în mediul rural care să vrea să muncească o zi (…) trebuie ori diminuat, ori scos…
Traian Băsescu, preşedintele României
322 de mii este numărul mediu de beneficiari de venit minim garantat, însemnând familii şi persoane singure, potrivit estimărilor Ministerului Muncii
