Noua Lege a Pensiilor ascunde o capcană?!
Noua Lege a Pensiilor ascunde o capcană?! Potrivit lui Bogdan Hossu, în spatele promisiunilor de creștere a pensiilor, există un mecanism subtil care ar putea afecta negativ pensionarii. Pe scurt, există posibilitatea ca unor oameni să nu li se mărească pensiile în 2024.
„Am luat un caz standard, adică o persoană care a muncit 40 de ani si a avut 40 de puncte. Problema este că, în funcție de anul de emitere a deciziei de pensionare, am luat 2009, 2011, 2014, 2020, punctajul pe care îl are în decizie cumulat și pensia actuală, pensia de la 1 ianuarie și ce ar trebui să aibă de la 1 septembrie 2024.
Ei ar trebui să aibă aceeași valoare a pensiei în plata lunară, în dreapta sunt diferențele, diferențele față de 1 ianuarie, față de pensia actuală și diferența de la 1 septembrie față de pensia actuală.
Legea este benefică pentru astfel de cazuri pentru că persoana care are 40 de puncte în fapt, de la 1 septembrie va avea 51,25 de puncte care se vor înmulți cu valoarea punctului de referință de 81 de lei în structura respectivă”, a declarat, vineri, Bogdan Hossu pentru Realitatea PLUS.
„Alinierea lor se face probabil în următorii 10 ani pentru că având o valoare a punctului de referință mai mic se ține cont de diferențele de calcul în diferitele perioade ale post revoluție și care dau evident valori diferite de pensie.
Unii vor avea înghețată câtva timp pensia, mai puțin de la 1 ianuarie 2024 când li se va da tuturor acel coeficient de 13,8. În total, face 40% pentru anul 2024, depinde cum se calculează. În ianuarie, e o creștere pentru toată lumea cu 13,8. Cresc inechitățile, asta ne va costa mai mult în anii următori, 2025 și următorii.
În septembrie, se uniformizează pentru aceleași condiții, adică se elimină principala inechitate, injustiție socială care există în legea actuală, coeficientul de corecție”, a adăugat Bogdan Hossu.
Noua lege a pensiilor va contribui la o mai mare instabilitate fiscală în România
Agențiile de rating avertizează că noua lege a pensiilor va contribui la o mai mare instabilitate fiscală în România. Experții susțin că acest act normativ va accentua deficitul bugetar și va exercita presiuni suplimentare asupra capacității fiscale a țării, adâncind această breșă financiară.
Până în anul 2030, consecințele financiare ale acestei legi pot determina statul român să suporte datorii crescute. Estimările arată că impactul bugetar al noii legi a pensiilor, evaluat la 0,6% din PIB în 2024 și 1,7% din PIB în 2025, se va adăuga la un deficit bugetar deja considerabil, crescând presiunea asupra bugetului de stat.
Experții avertizează că, în anii următori, deficitul bugetar se va menține în jurul valorii de 6%, în timp ce țara are șanse mici să atingă ținta asumată de 3% din PIB, conform angajamentelor față de Comisia Europeană. În plus, agențiile de rating subliniază că veniturile fiscale din România sunt deja la un nivel extrem de scăzut, reprezentând doar 27% din PIB, în comparație cu restul UE.
Având în vedere și caracterul electoral al anului următor, unde executivul ar putea evita introducerea unor noi taxe, deficitul bugetar este susceptibil să crească și mai mult. În cazul implementării acestei noi legi, vor fi necesare noi măsuri fiscale pentru a controla creșterea deficitului și pentru a evita adâncirea situației financiare.
