La începutul lunii decembrie 1992, apărea prima ediţie a publicaţiei ce avea să devină în scurt timp brandul numărul 1 al presei economice din România: săptămânalul Capital.
Precizia elveţiană s-a confirmat o dată în plus şi în domeniul presei: de la luarea deciziei de a investi şi lansa în România prima publicaţie de business de tip occidental (în conţinut şi grafică) şi până la tipărirea primului număr al noului săptămânal trecuseră șase luni, exact cât îşi propuseseră reprezentanţii grupului de presă Ringier în „planul de acţiune“ privind intrarea pe piaţa românească.
Succesul rapid al publicaţiei (raportat la audienţă şi profitabilitate) a constat, în principal, în buna dozare a resurselor: pe de o parte, finanţarea şi know-how-ul (în plan editorial, marketing şi publicitate), două atuuri fundamentale aduse de elveţieni şi, pe de altă parte, capitalul uman reprezentat de o echipă de tineri jurnalişti români talentaţi şi entuziaşti, atraşi de noutatea conceptului, dotarea tehnologică şi, mai presus de orice, independenţa editorială.
Dar, pe lângă aceste beneficii, realizatorii primei publicaţii „capitaliste“ din România, aflată în tranziţie lentă spre economia de piaţă, s-au confruntat o bună perioadă cu dificultatea de a accesa „materia primă“ absolut necesară oricărui gazetar: informaţia (economică, financiară şi de afaceri).
În condiţiile menţinerii mentalităţilor învechite la nivelul conducerii companiilor şi, mai ales, al instituţiilor publice, ale aplicării fără discernământ a „secretului de serviciu“, cea mai dură provocare în abordarea obiectivă şi fundamentată a realităţilor economiei româneşti s-a dovedit, şi pentru ziariştii de la Capital, obţinerea de date şi statistici verificate. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie refuzul unor mari bănci româneşti de a face publice dobânzile oferite clienţilor la depozite, susţinând ca acestea sunt confidenţiale! A fost necesară intervenţia BNR pentru a „desecretiza“ aceste informaţii cu caracter public.
Dezvoltarea sectorului privat şi instaurarea competiţiei în peisajul economic românesc au făcut ca acest blocaj informaţional să se reducă substanţial. Lovitura de graţie avea s-o dea însă Atotputernicul Internet, vehiculul de informare universal, pătruns şi la noi la mijlocul anilor ‘90. Acesta a eliminat treptat tabuurile trecutului şi a devenit, pentru majoritatea dintre noi, sursa de informare predilectă, „capitalul informaţional“ la îndemâna tuturor. Internetul a reprezentat, totodată, o bună oportunitate pentru apariţia site-ului Capital.ro, care completează în mod fericit ediţia săptămânală tipărită cu informaţiile online actualizate zilnic.
Valentin Negoiţă a fost primul redactor-şef al Capital. În prezent, este preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (APDETIC)