Emisiunea CAPITAL LIVE

 

"De 27 de ani România are deficit bugetar. Consumăm anual mai mult decât producem. Dacă prognoza de creştere economică pentru 2017 se va dovedi prea generoasă, ori adăugăm o taxă, un impozit, ori reducem cheltuielile, ori acceptăm un deficit mai mare. Fiecare scenariu are dezavantaje şi cel mai afectaţi sunt românii cu venituri mici@, a declarat fostul ministru de Finanţe la Capital LIVE. Potrivit acesteia, prognoza de creştere economică este peste pontenţialul de creştere al economiei româneşti, ceea ce o face nesustenabilă. "Există presiune pe import atunci când creşte consumul, şi atunci când oferta şi capacitatea de producţie a unei ţări este depăşită. O creştere economică sănătoasă putem avea însă nu peste noapte. Avem nevoie de reforme în educaţie, Sănătate, Infrastructură", a spus Anca Dragu. Politicienii vor reforme peste noapte, şi dacă nu înseamnă o tăiere pe panglică imediată atunci acele reforme sunt ignorate, a mai explicat Anca Dragu.

Cota progresivă ajută salariaţii cu venituri mici. Dar statul poate găsi alte măsuri să îi sprijine, spune Anca Dragu.

"Dacă ştii că statul nu e un foarte bun administrator şi nu e prea transparent, poate nu e prea greşit să nu ai venituri publice foarte mari. Trebuie să fim însă consecvenţi. Dacă avem venituri mici trebuie să avem şi cheltuieli mici. Anul acesta plătim 12 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. De rambursat nu o rambursăm, doar o rostogolim. Şi o vor plăti copiii noştri",  a mai spus Anca Dragu.

"Încasăm mai puţin la taxele de proprietate. Sunt mici în România faţă de o medie europeană. Românii îşi plătesc taxele şi impozitele. Ce-i drept e şi problema evaziunii fiscale. Eliminarea ei ar duce la condiţii mai bune, mai egale pentru toate firmele de pe piaţă. Trebuie să fim conştienţi că atunci când plîtim taxe banii ajung la un stat responsabil. Dar atâta timp cât nu vezi servicii publice de calitate oamenii nu se înghesuie să plătească", a declarat fostul ministru de Finanţe.

 

"În ceea ce priveşte fiscalizarea muncii, dacă ne comparăm cu celelalte ţări europene, fiscalizarea muncii nu e mare în România. În Suedia, de exemplu, fiscalizarea ajunge la cote indecente pentru noi, 60-80 la sută pe cele mai mari tranşe de venit. Comparativ cu celelalte state europene suntem la medie. Dar dacă banii nu sunt bine administraţi oamenii nu văd rostul să plătească. Şi e important cum decide statul să aloce aceşti bani între diferite domenii de activitate. Dar economia ne învaţă că ar fi trebuit din 2014 să reducem costul forţei de muncă. Am fi stimulat înfiinţarea de noi locuri de muncă. Nu au dorit autorităţile aşa ceva. Ci s-a mers pe reducerea de taxe şi impozite specifice consumului. însă preţurile nu au crescut la fel. Pentru că preţurile nu sunt dictate de stat", a mai spus ANca Dragu.