De foarte multe ori, publicul este impresionat atât de felul în care performează artiștii care vin în România, cât și de organizare. Totuți, sunt profitabile aceste evenimente pentru organizatori?

”Deoarece zona de vânzare clasică a scăzut mult, artiștii trebuie să își facă banii din turnee. Există artiști care au sărit, într-un singur an, de la 10–15.000 de euro la 90–100.000 de euro. Acesta este prețul pe un show, valabil și în Belgia și în Franța și în România. Nu există un discount de țară”, a declarat Florin Itu.

Iar pentru ca un festival să devină profitabil, depinde de ce se întâmplă în festivalul acela. De exemplu, potrivit acestuia, sunt festivaluri cum e Tomorrowland, care acum a ajuns să fie în două weekend-uri consecutive, unde biletele nu sunt ieftine  (”vorbim de 200 euro pe zi”),  pentru că sunt niște artiști care costă foarte mult, cu o producție mare, însă și veniturile din bilete sunt pe măsură.

”În România, dacă ne gândin la un festival cu bilete de la 100 euro, în cazul în care se strâng 10.000 de oameni, evident se strânge și un milion de euro. Dar aici depinde cât costă producția, pentru că dacă artiștii costă 600.000 euro și producția tot cam pe atât, din start este o gaură de 200.000 euro pe care trebuie să o acopere din parteneri. Așadar, e greu să spun care e limita de la care un festival devine profitabil”, a spus Florin Itu.

Potrivit lui, deși festivalurile par niște tool-uri economice – ”ești impresionat de câtă lume a venit, te gândești la banii din încasări” -, totuși întrebarea pe care nu și-o pune nimeni este câți dintre acei bani rămân organizatorilor și câți sunt investiți în producție. Practic, a punctat Itu, un festival mare are costuri enorme: cu electricitatea, cu securitatea, cu ambulanța, cu serviciile de curățenie. Astfel, vorbim de zeci de mii de euro pentru un festival serios.

În altă ordine de idei, festivalurile sunt un bun barometru al stării economiei, iar atâta timp cât economia merge bine, merge bine și partea de entertainment.

”La noi, entertainment-ul depinde foarte mult de parteneriatele comerciale. Brandurile au bugete de promovare și le investesc în festivaluri. În străinătate e un model de business ușor diferit. Ei se bazează mult pe încasările din bilete, prețurile la bilete sunt foarte mari și, în general, sunt sold out, în vreme ce în România, pentru că puterea de cumpărare nu este atât de mare încât să îți permiți un bilet la nivelul a 200–300 de euro cât este un festival de renume de afară, este nevoie de această susținere din partea brandurilor. Artiștii costă la fel de mult și în România, ca străinătate”, a mai spus Florin Itu.

 

De exemplu, Untold este unul dintre festivalurile de anvergură care se organizează în România, un festival cu un buget pe măsură, cu o investiție important în imagine. ”Are o producție impresionantă, sunt multe scene. Succesul Untold vine și din faptul că nu e în București pentru că doar o treime din public e din București. Publicul vrea să meargă la festival, dar nu în București, e ca o minivacanță. Sunt și alte festivaluri în creștere, precum Neversea sau mai sunt festivalurile-butic, de nișă, care strâng până 3.000 – 4.000 de oameni. Această piață este în creștere, este un trend să faci tot mai multe festivaluri”, a adăugat Florin Itu.

Referindu-se la cel  mai mare eveniment gastronomic din România – Bucharest Street Food Festival sau ”The Carnival” (6 – 9 septembrie ROMEXPO), nume introdus anul trecut pentru a se distinge clar între celelalte festivaluri din această zonă -, Itu a spus că va fi un fel de sărbătoare a orașului, un eveniment de referință al anului pentru București. Cu alte cuvinte, va deveni ”Festivalul Bucureștiului”.

”Ce avem diferit față de alte fetsivaluri? Partea de ”Family entertainment”, partea gastronomică, în contextul în care de anul acesta avem bucătărie din patru-cinci țări. Și desertul va avea o pondere importantă în festival, vor fi peste 20 de vânzători de desert”, a mai spus Florin Itu.