Antreprenorii cu iniațive remarcabile și companiile care au înregistrat anul trecut rezultate bune vor fi premiate în cadrul Galei Capital, care va avea loc în a doua parte a lunii mai. Astfel, revista Capital continuă tradiția consolidată în ultimii 21 de ani, aceea de a recunoaște rolul esențial pe care îl au aceste companii și oamenii de afaceri la îmbunătățirea mediului de business autohton și, totodată, contribuția lor la constituirea unei adevărate economii de piață în România.

CE VOM PREMIA ANUL ACESTA

MARILE PREMII

  • Omul de afaceri al anului
  • Compania anului
  • Investiția anului

PREMII

ANALIZA CANDIDAŢILOR LA PREMII

Pentru a desemna nominalizaţii şi câştigătorii PREMIILOR CAPITAL, vom analiza rezultatele financiare ale companiilor, dar şi alte elemente relevante pentru performanţa acestora, pentru viziunea managerilor şi a proprietarilor.

Vom ţine cont de rezultatele înregistrate anul trecut, luând în considerare evoluţia unor indicatori precum profitul net, rezultatul operaţional, activele totale, cote de piaţă, raportul cost/venit, rentabilitatea activelor şi a capitalului. Vor fi analizate şi alte elemente relevante pentru performanţa într-un anumit domeniu (ex. creditele neperformante la bănci etc.).

Vom evalua investiţiile realizate nu doar prin prisma mărimii acestora, ci şi a capacităţii de a crea locuri de muncă, de a transmite efecte pozitive mai departe în economie.

Vor fi urmărite şi decizii şi acţiuni de marketing, inovaţii, invenţii, decizii strategice, produse noi lansate anul trecut şi la începutul anului acesta, nişe noi de piaţă deschise etc.

Cum vom selecta nominalizații

Redactorii Capital vor analiza riguros rezultatele, proiectele derulate și alte acțiuni întreprinse anul trecut și în prima parte a acestui an de către potențialii candidații. Vom selecta mai mulți nominalizați pentru fiecare categorie de premii, iar dintre aceștia vom desemna câștigătorul căruia îi vom decerna trofeul. Un rol esential în alegerea câștigătorilor îl vor avea cititorii revistei Capital. Aceștia vor putea vota companiile cu cele mai bune rezultate, prin intermediul unui sistem pe care îl vom anunța și implementa în scurt timp.

Anul acesta, vor fi acordate cinci premii companiilor care activează în sectoarele cu cea mai mare importanţă în economie. Industria, agricultura, sectorul financiar, serviciile și comerțul sunt domeniile asupra cărora ne vom concentra pentru a identifica acele companii care au reușit performanțe demne de menționat și premiat. La aceste categorii, cititorii Capital vor avea un rol important în desemnarea câștigătorilor.

Indiferent de domeniul în care activează, firmele cu rezultate remarcabile au o şansă de a câştiga unul dintre cele trei mari premii, și anume „Compania anului“. Un alt trofeu va fi decernat unei companii sau întreprinzător care anul trecut a realizat o investiție importantă. Am ales să oferim un astfel de premiu întrucât investiţiile reprezintă angajamente pe termen lung şi arată încrederea în economia românească. Marele premiu – „Omul de afaceri al anului“-, va fi decernat întreprinzătorului care a dovedit anul trecut viziune în deciziile luate, iar rezultate businessului sunt cu adevărat deosebite.

De exemplu, anul trecut, marele premiu i-a fost atribuit lui Radu Timiș, fondatorul și președintele grupului Cris-Tim, care în a doua parte a anului 2014 a fost persoana care s-a implicat activ în campania reducerii TVA la alimente, din funcția de președinte al Asociației Române a Cărnii. Nu doar susținerea lui în adoptarea acestei măsuri economice, cu rol important în reducerea evaziunii fiscal din domeniu, ne-a convins. Am apreciat și faptul că grupul Cris-Tim, cu o tradiție de peste 20 de ani, a reușit în 2014 să-și consolideze poziția de lider al pieței locale de mezeluri. Investițiile în tehnologia modernă și accentul pe calitate au făcut ca grupul să raporteze cea mai bună performanță din ultimii cinci ani, iar planul echipei manageriale pentru 2015 a fost atingerea unei cifre de afaceri de 100 de milioane de euro. Radu Timiș a ținut să menționeze că i se potrivește mult mai bine titlul de „Antreprenorul anului“, întrucât antrepenorul nu se preocupă doar de afaceri, ci și de companie și de familia lui.

Istoria statuetelor Oskar

Primele premii OSKAR au fost acordate de Capital în 1995, când revista a considerat că Unilever merită recompensat pentru „Investiţia anului“, Banca Ion Ţiriac pentru cea mai bună performanţă pe piaţa sa, iar Asociaţia Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) pentru cea mai bună iniţiativă cu impact economic. De cele mai multe ori, timpul ne-a arătat că am avut dreptate în alegerea noastră. Investiţiile străine desemnate de juriul Oskar Capital ca având cel mai mare impact s-au confirmat în marea majoritate a cazurilor. În 1999, premiul a fost primit de Renault, care tocmai se întorsese la uzinele Dacia, iar în 2001, de LNM, pentru achiziţionarea Sidex. Între timp, ambele companii au fost modernizate, producţia lor merge în mare parte la export, iar în jurul lor s-au dezvoltat reţele importante de furnizori. Mai merită menţionat Carrefour (investiţie premiată în 2003), care a anunţat, prin intrarea şi extinderea pe piaţa românească, explozia comerţului modern din anii următori.

Am avut mână bună şi în ceea ce priveşte perspectivele unor persoane sau companii. În 2002, „Speranţa anului“ a fost desemnat Zoltan Teszari, patronul RCS-RDS, care a venit să îşi ridice statueta la Gala Oskar de atunci, într-una din extrem de rarele apariţii publice pe care le-a avut vreodată. Astăzi, el a ajuns pe locul patru în clasamentul celor mai bogaţi românii (Top 300 Capital), cu circa 500 milioane de euro.

Cum nu suntem perfecţi, au existat şi premii ce s-au dovedit (uneori destul de repede) nu tocmai justificate. Banca Turco-Română, care avea servicii apreciate de clienţi, a primit titlul de „Banca anului“ în 1999. Banii deturnaţi de conducere aveau să o aducă în faliment ceva mai târziu. Gelu Tofan a fost ales „Omul de afaceri al anului“ în 1998 (şi a fost nominalizat din nou la această categorie în 2001), iar câţiva ani mai târziu majoritatea afacerilor lui ajungeau pe butuci.