Statuetele OSKAR, care au început să fie acordate de revista Capital din anul 1995, vor ajunge şi anul acesta la companiile şi întreprinzătorii cu performanţe deosebite, capabili să dovedească faptul că succesul este posibil şi în ani de criză. De altfel, rolul liderilor de business, care trece dincolo de graniţele propriilor organizaţii, devine cu atât mai important cu cât economia şi societatea au de depăşit perioade dificile. Supravieţuitorii şi câştigătorii crizei merită premiaţi şi pentru că au reuşit să facă faţă unor provocări extraordinare: dificultăţi de finanţare, schimbări bruşte de legislaţie, creşterea poverii fiscale, etc. După o analiză riguroasă a rezultatelor şi acţiunilor câtorva sute de potenţiali candidaţi, jurnaliştii Capital vor selecta trei sau cinci nominalizaţi pentru fiecare categorie de premii, iar dintre aceştia va fi desemnat câştigătorul care va pleca acasă cu statueta OSKAR.

Categorii de premii

Anul acesta, vor fi acordate 13 premii, şapte din ele fiind rezervate companiilor care activează în sectoarele cu cea mai mare importanţă în economie. Astfel, sectorul bancar, de care depinde finanţarea majorităţii pieţelor, va furniza unul dintre câştigători, „Banca anului“ fiind, de altfel, unul dintre cele mai „vechi“ premii acordate anual de Capital în cadrul Galelor OSKAR. Alte premii „sectoriale“ sunt dedicate energiei, domeniu care a atras mari investiţii în ultima perioadă, pieţei IT&C, una dintre cele mai dinamice din ţară, sectorului de retail, oglindă a consumului românilor, dar şi agriculturii, spre care investitorii încep să îşi îndrepte tot mai mult atenţia. Vor mai lua premii companii din industrie, precum şi din construcţii şi imobiliare, sector aflat acum în suferinţă după o perioadă de entuziasm iraţional în anii de boom.

Patru „mari premii“ vor desemna câştigători cu relevanţă pentru întreaga economie. Indiferent de domeniul în care activează, firmele cu rezultate remarcabile au o şansă de a câştiga premiul „Compania anului“, iar întreprinzătorii care au dovedit viziune în deciziile luate anul trecut pot fi nominalizaţi pentru „Omul de afaceri al anului“. Recunoaştem în acest fel performanţele deosebite obţinute de-a lungul unui an în afaceri, pentru că România are nevoie de întreprinzători care să dovedească faptul că succesul este posibil chiar şi în perioadă de criză.
Alt premiu OSKAR va fi acordat pentru „Inovaţia anului“ celor care au reuşit să deschidă drumuri prin invenţii cu impact în economie, prin găsirea unor noi pieţe sau nişe de piaţă etc. Nu în ultimul rând, am ales să premiem o investiţie, pentru că investiţiile reprezintă angajamente pe termen lung şi arată încrederea în economia românească.
Două premii speciale vor merge unul către compania care a dovedit cea mai eficientă implicare în programe de responsabilitate socială, şi cel de-al doilea către firma sau întreprinzătorul cu performanţe deosebite în activitatea de export.

Poveştile candidaţilor cu şanse

Înaintea evenimentului de premiere, care va avea loc în cadrul unei gale, în primăvara acestui an, revista Capital va prezenta în fiecare săptămână, în articole publicate atât în ediţia tipărită, cât şi pe site-ul www.capital.ro, nominalizaţii la fiecare categorie de premii amintită.

Săptămâna aceasta am decis să începem cu companiile propuse spre nominalizare la categoria „Cea mai bună companie din construcţii şi imobiliare“, poveştile lor şi motivele pentru care considerăm că merită selectate fiind relatate pe scurt în următoarele două pagini ale revistei.

Premiile OSKAR de anul acesta

  • Omul de afaceri al anului
  • Compania anului
  • Investiţia anului
  • Inovaţia anului
  • Banca anului
  • Cea mai bună companie din energie
  • Cea mai bună companie din industrie
  • Cea mai bună companie din construcţii şi imobiliare
  • Cea mai bună companie IT&C
  • Cea mai bună companie din retail
  • Agricultorul anului
  • Premiul special „OSKAR pentru responsabilitate socială“
  • Premiul special „Exportatorul anului“

ANALIZA CANDIDAŢILOR LA PREMII

 Pentru a desemna nominalizaţii şi câştigătorii premiilor OSKAR, jurnaliştii Capital vor analiza rezultatele financiare ale companiilor, dar şi alte elemente relevante pentru performanţa acestora, pentru viziunea managerilor şi a pro­prietarilor.

 Vom ţine cont de rezultatele înregistrate anul trecut, luând în considerare evoluţia unor indicatori precum profitul net, rezultatul operaţional, activele totale, cote de piaţă, raportul cost/venit, rentabilitatea activelor şi a capitalului. Vor fi analizate şi alte elemente relevante pentru performanţa într-un anumit domeniu (ex. creditele neperformante la bănci etc.).

 Vom evalua investiţiile realizate nu doar prin prisma mărimii acestora, ci şi a capacităţii de a crea locuri de muncă, de a transmite efecte pozitive mai departe în economie.

 Vor fi urmărite şi decizii şi acţiuni de marketing, inovaţii, invenţii, decizii strategice, produse noi lansate anul trecut şi la începutul anului acesta, nişe noi de piaţă deschise etc.

 Vom ţine cont de tranzacţiile importante pe care candidaţii le-au realizat, de contractele mari încheiate sau licitaţiile câştigate.

 Implicarea în proiecte de responsabilitate socială, de caritate privată va conta atât pentru premiile mari şi pentru cele sectoriale, cât şi la acordarea unui OSKAR special pentru cele mai bune acţiuni CSR.

După 18 ani…

ISTORIE Primele statuete OSKAR au fost acordate de Capital în 1995, când revista a considerat că Unilever merită recompensat pentru „Investiţia anului“, Banca Ion Ţiriac pentru cea mai bună performanţă pe piaţa sa, iar Asociaţia Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) pentru cea mai bună iniţiativă cu impact economic

De atunci, categoriile de premii OSKAR s-au înmulţit, pe măsură ce economia se dezvolta şi creştea importanţa diferitelor pieţe. Statuetele au ajuns, de-a lungul anilor, la acele persoane sau instituţii care au reuşit să contribuie la construirea unei economii de piaţă în România.

Când am avut dreptate

De cele mai multe ori, timpul ne-a arătat că am avut dreptate în alegerea noastră. Investiţiile străine desemnate de juriul Oskar Capital ca având cel mai mare impact s-au confirmat în marea majoritate a cazurilor. În 1999, premiul a fost primit de Renault, care tocmai se întorsese la uzinele Dacia, iar în 2001, de LNM, pentru achiziţionarea Sidex. Între timp, ambele companii au fost modernizate, producţia lor merge în mare parte la export, iar în jurul lor s-au dezvoltat reţele importante de furnizori. Mai merită menţionat Carrefour (investiţie premiată în 2003), care a anunţat, prin intrarea şi extinderea pe piaţa românească, explozia comerţului modern din anii următori.

Am avut mână bună şi în ceea ce priveşte perspectivele unor persoane sau companii. În 2002, „Speranţa anului“ a fost desemnat Zoltan Teszari, patronul RCS-RDS, care a venit să îşi ridice statueta la Gala Oskar de atunci, într-una din extrem de rarele apariţii publice pe care le-a avut vreodată. Astăzi, el a ajuns pe locul patru în clasamentul celor mai bogaţi  românii (Top 300 Capital), cu circa 700 milioane de euro.

Desemnaţi în 2005, respectiv 2006, managerii anului, Silviu Hotăran, de la Microsoft România, şi Florin Talpeş, de la Softwin, au dovedit şi ei că au meritat premiile. Cifrele de afaceri ale companiilor lor au crescut spectaculos, la fel şi numărul de angajaţi, iar Softwin a reuşit şi performanţa intrării pe piaţa din Statele Unite cu produsul BitDefender, evaluat apoi la peste 140 milioane de dolari.

Sunt oameni de afaceri sau companii care au fost desemnaţi câștigători chiar de mai multe ori. BRD, de exemplu, a fost „Banca anului“ în 1997, 2000 şi 2005, iar Banca Transilvania, în 2001 şi 2006. Banca Ion Ţiriac (devenită Ulterior Unicredit Ţiriac Bank) a obţinut acelaşi premiu în 1995 şi 2002, iar fostul ei patron, Ion Ţiriac, a fost desemnat „Omul de afaceri al anului“ în 2000. Dan Şucu, patronul Mobexpert, a fost câştigător la această categorie în 1999 şi 2001.

Când am greşit

Cum nu suntem perfecţi, au existat şi premii ce s-au dovedit (uneori destul de repede) nu tocmai justificate. Banca Turco-Română, care avea servicii apreciate de clienţi, a primit titlul de „Banca anului“ în 1999. Banii deturnaţi de conducere aveau să o aducă în faliment ceva mai târziu.

Gelu Tofan a fost ales „Omul de afaceri al anului“ în 1998 (şi a fost nominalizat din nou la această categorie în 2001), iar câţiva ani mai târziu majoritatea afacerilor lui ajungeau pe butuci. Tot în 1998, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi a primit premiul pentru cea mai bună invenţie cu impact economic, pentru bioreactorul sferic. Din păcate, deşi au au trecut 15 ani, invenţia cu pricina nu a dovedit a avea un impact economic, fie el şi minor.