Cât costă terorismul, cine şi cum profită de pe urma lui, poate fi privit acest fenomen ca o afacere? - a fost subiectul discutat vineri la emisiunea Capital TV, transmisă de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban.
Ce foloase pot fi abţinute de pe urma unor atentate?
Prezent la emsiune, Alin Chitu, tax partner la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax, a spus că organizaţiile care pun la cale aceste acţiuni "câştigă notorietate, dau o cauză unor oameni mai puţin echilibraţi", aceasta fiind metoda prin care "reuşesc să pedepsească duşmanul" şi să pună în aplicare "utopii", scenarii greu de crezut, potrivit cărora "vor ajunge să cotropească şi să conducă toată lumea".
La rândul său, profesorul de economie Cristian Păun a explicat cum îşi câştigă existenţa un trăitor în condiţii de pace şi cum ar arăta o lume controlată de terorişti.
Astfel, în condiţii normale, pentru a ajunge bogat trebuie să te specializezi, prin educaţie sau prin dobândirea de experienţă într-o piaţă, pentru a câştiga suficient încât să îţi cumperi bunurile de care ai nevoie şi pe care nu le poţi produce.
"Teroriştii nu au un substrat economic pur, sau corect. Ei refuză cooperarea socială paşnică şi propovăduiesc ideea că poţi ajunge bogat prin agresiune: ţii oamenii legaţi de un pământ, îi taxezi, te menţii la putere prin forţă", a spus Păun.
"Dar un astfel de mod de viaţă nu ţine apa, aceste lucruri vor suferi, mai devreme sau mai târziu, nişte corecţii importante. Au luat câmpuri petroliere, au luat oraşe în sclavie, dar au probleme cu resursele şi asta îi va termina", a continuat profesorul de economie.
Expertul în antiterorism Ciprian Bujor a evidenţiat o cauză de natură economică a fenomenului.
"În 2010 au avut loc mişcări sociale de bun augur în ţări majoritar musulmane din nordul Africii. Au fost schimbate regimuri prin ieşirea în stradă a tinerilor, prin revoluţii încurajate din afară. Dar acele revoluţii nu au generat şi prosperitatea pe care o cereau tinerii ieşiţi în stradă. Odată cu schimbarea regimurilor, nu a avut loc şi schimbarea în plan economic", a precizat Bujor.
Afacerea "Terorismul" necesită investiţii mai mici decât anti-terorismul. Referindu-se la metodele ISIS, Alin Chitu a arătat că acolo unde "administrarea statului se face prin forţă", poţi întreprinde acţiuni periculoase cu costuri minine. Astfel, organizatorii atentatelor "nu cumpără avioane, ci trimit kamikaze, deci cheltuiesc mai puţini bani decât au nevoie ceilalţi ca să se apere de ei".