Acest subiect a fost abordat vineri, cu două zile înaintea alegerilor locale, la emisiunea Capital TV, transmisă de B1 şi moderată de Claudiu Şerban.
"Nu am văzut în 26 de ani, la nivelul Bucureştiului, o strategie care să se ocupe de – cum face oraşul să genereze bani", a spus arhitectul Teodor Frolu, în cadrul emisiunii.
"Un oraş îşi creşte valoarea nu doar din taxe, ci şi din business. Lumea a fost însă mai preocupată de businessul celor care administrau oraşul şi de al celor care prestau servicii către el, decât de cel al oraşului şi de valoarea adăugată pe care urmau să o aducă acele prestări", a mai spus Frolu.
El a dat ca exemplu o iniţiativă în care a fost implicat şi care nu a mai ajuns la bun sfârşit pentru că în ce priveşte documentarea Primăriei asupra spaţiilor, "e no man's land, nu se ştie că astea sunt terenurile, asta am concesionat, asta nu… ". Iniţiatorii au propus Primăriei o afacere, iar funcţionarii au cerut timp să se documenteze şi după trei luni s-au dumirit că spaţiul e al lor, deci afacerea poate demara. Numai că terenul era deja concesionat altor privaţi, care ulterior au şi început să construiască pe el. La întrebarea "cine l-a concesionat?", răspunsul a fost "nu ştim, comisia nu ştiu care".
Lipsa de experienţă şi de profesionalism fac ca afacerile să nu dureze prea mult în Bucureşti. "Jumătate din localurile din Centrul Vechi falimentează după şase luni, ca dovadă cât de ridicat este nivelul de înţelegere a businessului Horeca", a explicat ironic Teodor Frolu.
Capitala stă foarte prost şi la infrastructura rutieră, fapt ce îngreunează derularea unor businessuri profitabile. "De 26 de ani, administraţia a investit în lărgire de bulevarde, dar nu a avut tăria să facă linie de centură. Suntem singura capital europeană unde de la sud la nord treci prin centrul oraşului", a menţionat arhitectul.
Proiectul de buget al Primăriei Municipiului Bucureşti prevede venituri totale de 4,1 miliarde de lei.
