"Prin acest Cod Fiscal nu am rezolvat niciuna din problemele trecutului, deci să nu ne aşteptăm ca în viitor să se întâmple altceva decât până acum", a declarat, în cadrul emisiunii, Gabriel Biriş, avocat de business.

Acesta a precizat că "am păstrat sarcina fiscală exagerat de mare pentru muncă" pentru situaţiile în care există un contract de muncă, ceea ce generează condiţii de orientare către alte forme, cum ar fi drepturile de autor, PFA, PFI etc.

Baza de impozitare, plafonată ineficient

Biriş a spus că în acest domeniu apar două probleme: procentele foarte mari şi baza de calcul a impozitului. Pentru a demonstra că o bază îngustă afectează stabilitatea, avocatul a dat un exemplu din fizică, aşezând o cutie pe lat şi apoi pe înalt – cu cât baza e mai mică, mai redusă, pe atât creşte pericolul de prăbuşire.

Plafonările prevăzute de legislaţie nu îi ajută prea mult nici pe angajatori nici pe angajaţi.

"La CAS, baza de calcul rămâne plafonată la cinci salarii medii brute, circa 12.000 de lei, ceea ce e foarte sus pentru a fi eficient. Eu nu ştiu vreo firmă care să aibă salariul mediu de 12.000 de lei", a afirmat Gabriel Biriş.

De ce sunt legile stufoase

România acuză o legislaţie destul de stufoasă, care favorizează birocraţia şi pune piedici mediului de business. Care sunt cauzele?

Bogdan Glăvan, profesor de economie, are două explicaţii. În primul rând, "absenţa unui consens politic, chiar şi minimal. Bătălia politică e aprigă şi dacă vine cineva cu o idee bună, apar concurenţii să îi tragă la picioare", a spus Glăvan. El a arătat şi cum gândesc cei aflaţi la putere – "de ce să mai croiesc eu o haină potrivită fiscal, dacă la anul vin ceilalţi la guvernare şi atunci trebuie să o rup din nou?".

A doua explicaţie a profesorului de economie ţine de modul cum funcţionează structurile de stat.

"Am observat un lucru: cea mai importantă persoană într-o instituţie este portarul, apoi secretara şefului… şi într-un final ajungi la Dumnezeu, dacă mai ajungi. Avem un aparat funcţionăresc perpetuat. Cunosc mai bine birocraţia de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi bănuiesc că şi la alte instituţii e la fel. Fiecare dintre aceşti oameni care primesc pentru aplicare idei bune – până nu îşi pun amprenta personal, până nu fac ei o modificare schimbă propunerea iniţială, nu se lasă", a menţionat Glăvan.

Piaţa muncii, inflexibilă

Referitor la noul Cod al Muncii, recent actualizat, Glăvan consideră că acesta "nu vine cu o schimbare revoluţionară", menţinând rigiditatea de pe piaţa joburilor. Aceasta în condiţiile în care potrivit celui mai recent raport internaţional, România ocupă locul 68, situându-se pe la mijlocul clasamentului la flexibilitatea forţei de muncă.

"Nu poţi avea o economie dinamică dacă ai o piaţă a muncii inflexibilă. O barieră: teama angajaţilor că flexibil înseamnă mai uşor de concediat. Într-o economie dinamică, a-ţi schimba locul de muncă e ceva obişnuit. Doar într-o ţară închistată economic se trăieşte cu acelaşi job toată viaţa", a afirmat Bogdan Glăvan.