Ce impact vor avea, asupra mediului de business, noile modificări în domeniul legislaţiei fiscale, anunţate de guvernanţi şi felul cum decurg negocierile cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI)? La această întrebare a încercat să găsească răspuns emisiunea Capital Tv, difuzată de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban.

"Putem cu siguranță, în baza rezultatelor acestui an, să aplicăm anticipat câteva dintre măsuri și aici e vorba de reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, plafonarea la cinci salarii medii (a contribuțiilor de asigurări de sănătate — n.r.), așa cum era normal în momentul în care s-a schimbat regimul PFA-urilor și o măsură dublă la microintreprinderi — creșterea plafonului de la 65.000 de euro la 100.000 de euro, dar, în același timp, obligația de a avea cel puțin un angajat, în felul ăsta un angajat care cotizează la bugetul de asigurări sociale", a declarat premierul Victor Ponta, la începutul acestei săptămâni.

Cum reacţionează mediul privat

 "E posibil ca unele companii să îşi fi amânat distribuirea de dividende, pentru a plăti cota redusă", a afirmat Dan Bădin, partener la firma de consultnţă Deloitte România, în cadrul emisiunii.

Bădin a amintit ce prevede legislaţia la acest capitol. Astfel, dividendele pot fi impozitate atunci când sunt acordate către acţionarii companii româneşti sau persoane fizice. Dacă ele merg la companii cu sediul în afara ţării, impozitarea nu se aplică, potrivit tratatelor internaţionale. Unele dintre aceste companii sunt înregistrate în Olanda, Cipru sau alte ţări recunoscute ca "paradisuri fiscale".

De asemenea, legislaţia europeană prevede că se impozitează "ultima distribuire către ultimul beneficiar", adică dividendele acordate între firme nu sunt impozitate.

Dan Bădin crede că după finalizarea acordului cu Banca Mondială va avea loc "o schimbare majoră la relaţia dintre contribuabili şi inspectorii fiscali". Oficialul Deloitte a spus că de multe ori, într-un conflict între ANAF şi o companie, acolo unde legea e neclară, se interpretează în favoarea statului. De la 1 ianuarie va fi introdus în legislaţia fiscal principiul conform căruia în astfel de situaţii (când legea e neclară într-un raport juridic), "cel mai slab va fi apărat".

Ce se va întâmpla dacă nu vom semna acordul cu FMI? "Există două perspective: perspective investitorilor străini şi cea a condiţiilor de finanţare pentru România – dobânzile la care ne împrumutăm. Pe de altă parte, de-a lungul vremii, politici ale Fondului au fost contestate, în România şi în alte ţări. În Grecia, de exemplu, FMI şi-a asumat o parte din vină", a arătat Bădin.

Mai schimbăm modificarea?

"Dar principala preocupare a mediului de afaceri o reprezintă stabilitatea, predictibilitatea. Dacă dăm, cu aşa uşurinţă, o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, la numai o lună după aprobarea în Parlament, ce siguranţă avem că anul viitor nu vor apărea alte modificări? " – se întreabă specialistul.

Acesta a subliniat că din punctul de vedere al mediului de afaceri "orice reducere de taxe reprezintă un lucru pozitiv", dar a avertizat că dacă deficitul bugetar va fi mai mare decât nivelul preconizat, e posibil să asistăm şi la alte schimbări legislative.

Dan Bădin şi-a exprimat speranţa că pe viitor va fi respectat principiul predictibilităţii, potrivit căruia orice modificare la Codul Fiscal trebuie promovată cu 6 luni înainte de intrarea ei în vigoare.