Brexit-ul a avut ca "vârf de lance" UKIP, partidul naţionalist condus de Nigel Farage, dar cauzele părăsirii UE de către Marea Britanie sunt ceva mai complexe.
Adrian Moraru, director adjunct la Institutul pentru Politici Publice (IPP) a subliniat că la alegerile parlamentare din 2014, UKIP a obţinut 27 de procente, iar în 2016, pentru Brexit au optat 51% din alegători, un nivel mult mai mare.
Oficialul IPP a menţionat problemele sistemului de sănătate printre nemulţumirile britanicilor. "Poţi să stai ore, zeci de ore, într-o sală de aşteptare la un spital dintr-o zonă bună a Angliei", a spus Moraru. El crede că mulţin dintre votanţi au gândit "dacă nu am mai da bani la UE, s-ar îmbunătăţi asistenţa medicală".
La rândul său, Doru Lionăchescu, membru în board-ul Băncii Transilvania, a arătat că "Nigel Farage e un personaj marginal" şi că "ar fi o abordare facilă" să-l identificăm cu opţiunea pro-Brexit.
În opinia lui Lionăchescu, "mesajul mult mai profund" pe care a vrut să-l transmită electoratul britanic a fost – "ne ajunge birocraţia de la Bruxelles, suprareglementarea, incapacitatea de a gestiona fenomenul migraţionist".
