Revista Capital a împlinit 23 de ani, existenţa ei suprapunându-se aproape peste cei 26 de ani de capitalism pe care i-a traversat România după evenimentele din decembrie 1989. Emisiunea Capital TV, transmisă de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban, a făcut o analiză a acestei perioade.
"România a pierdut startul reformelor, dar în ultimii 10-15 ani a început să recupereze din decalajele faţă de media europeană, ajungând la un nivel de 50% din media PIB per capita. Am trecut la început printr-o fază de capitalism rudimentar, privatizările s-au făcut aşa cum s-au făcut şi nu conform cu principiile pieţei", a declarat profesorul de economie Dan Armeanu, în cadrul emisiunii.
Acesta enumeră la minusuri faptul că nu am reuşit să construim o clasă de mijloc, precum şi conectarea la banul public a unei mari părţi dintre antreprenori.
"Totuşi, cel puţin după aderarea la UE, România a găsit resurse interne pentru a se înscrie pe o anumită traiectorie care să îndrepte aceste aspecte negative", a arătat Armeanu, subliniind creşterile din ultimii ani.
Era mai bine pe vremea comunismului sau e mai bine în capitalism?
"Sub nicio formă nu pot fi comparate cele două perioade. Dincolo de partea calitativă a libertăţilor individuale, acum stăm mai bine şi în ce priveşte prosperitatea", a afirmat profesorul de economie Radu Muşetescu.
El crede că în 1990 România se afla în cea mai precară poziţie dintre ţările Europei de Est, fiind la acea vreme caracterizată de autarhie şi o scădere a nivelului de trai, în contextul în care "elitele noastre nu au fost conectate la fluxurile globale".
"Tranziţia nu a generat excese ale capitalismului, ce trăim acum reprezintă rămăşiţe ale perioadei de dinainte", a precizat Muşetescu, amintind de exemplul Chinei, unde "Partidul Comunist merge către proprietate privată şi liberalizare, pentru că şi-a dat seama că singura cale către prosperitate e capitalismul".
La eşecuri, expertul include faptul că 4-5 milioane de români au plecat să muncească în străinătate. "Proiectul de ţară trebuie să prevadă ca măcar o parte dintre aceştia să fie aduşi înapoi, pentru că ei au dobândit experienţă antreprenorială şi avem în acest sen exemplul Ţărilor Baltice. Dacă generăm un asemenea reflux, vom avea şanse să devenim un puternic pol economic", spune Muşetescu.
El se declară optimist cu privire la viitor, considerând drept "cheie" o educaţie de calitate, care să formeze oameni liberi, având ca scop "să urmărească atât interesele personale, cât şi pe cele ale ţării". "Trebuie să ieşim din confort şi să explorăm economia globală", afirmă Radu Muşetescu.
La rândul său, Dan Armeanu estimează un ciclu de creştere de 3-4 ani cu majorări ale PIB de 3-4% pe an. "Dacă vom face reformele de care avem nevoie, ne vom apropia mai mult de obiectivul aderării la zona euro în următorii 10 ani", a punctat Armeanu.