Ce impact a avut reducerea taxei pe valoarea adăugată asupra obiceiurilor de consum ale populaţiei a fost subiectul Capital Tv de vineri, emisiune transmisă de postul B1 şi realizată de Claudiu Şerban.
În primăvară au avut loc "discuţii aprinse" între retailer şi Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii, autorităţile cerând ca preţurile să fie îngheţate din luna mai şi nu din iunie, a afirmat Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour.
Aceasta a precizat că majoritatea companiilor din domeniu au aplicat măsura din iunie. Ca efect, Consiliul Concurenţei a constatat o scădere a preţurilor de 12,8% (faţă de 12,1% cât se estimase) la marii retailerii şi una de 9% la comerţul tradiţional.
Astfel, s-au înregistrat creşteri la vânzări şi totodată reorientarea consumatorilor către produse de o mai bună calitate. Aceştia au achiziţionat cantităţi mai mari la unele sortimente, ori au optat către altele, mai scumpe dar mai bune calitativ, pe care nu şi le permiteau înainte. Efectul a fost observat atât la segmentul food (unde era aşteptat), cât şi la cel non-food.
"Produse aspiraţionale, branduri mai scumpe au putut fi cumpărate de oameni nu şi le permiteau. Românul a început să mănânce tot mai mult bio", a spus Mihai.
Prezent în emisiune, Cristian Păun, profesor la ASE, a explicat că la alimente gradul de prelucrare fiind mai redus, concurenţa se dă în preţ. "Chiar dacă nu consumăm mai multă pâine, consumăm pâine mai bună. Pe termen lung, vom vedea că aceste lucruri se vor resimţi la nivel de consumator. Codul Fiscal nu va fi niciodată perfect, nu va mulţumi niciodată pe toată lumea, pentru că resursele statului sunt redistributive, unii primesc ceea ce se ia de la alţii. Dar omul de rând este oricum avantajat de taxe cât mai mici, pentru că taxele reprezintă bariere, costuri", a menţionat Păun.
El crede că reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraacizei sunt măsuri necesare.
În mediul de business a fost vehiculată ideea că diminuarea fiscalităţii produce dezechilibre, apărând riscul să scadă veniturile la buget. Păun susţine însă că "trebuie să atingem echilibrul cu taxe mici, nu mă interesează ca România să fie stabilă cu un TVA de 24%, trebuie să fim stabili la un nivel de 17-18%".
Noile măsuri au generat şi unele situaţii bizarre, de exemplu berea la halbă a ajuns mai ieftină decât apa plată, după cum a afirmat Nawaf Salameh, preşedintele grupului de profil Alexandrion, la conferinţa "Taxe mai mici, afaceri mai prospere", organizată recent de revista Capital cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
"De acord, Codul Fiscal nu e perfect, apar astfel de problem, din cauza taxării diferenţiate. Mai bine un TVA generalizat mic decât unul diferenţiat – de exemplu 10% la alimente şi 20% la alte produse, pentru că atunci alimentul poate ajunge mai ieftin decât computerul", a spus Cristian Păun.