Legea dării în plată face dreptate sau nu? Iniţiatorii actului normativ întâmpină contestări din partea sectorului bancar.
"Legea dării în plată a apărut din nevoia de a se face dreptate, de a stabili un echilibru în raporturile contractual dintre client şi bancă", a declarat vineri iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, la emisiunea Capital TV, transmisă de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban.
"Astăzi, dacă nu poţi plăti, banca, pe lângă preluarea bunului ipotecat, se îndreaptă spre alte bunuri, ale tale şi ale giranţilor, şi îţi pune poprire pe salariu toată viaţa. Noi credem că în situaţia devalorizării de curs, şi banca trebuie să îşi asume un risc", a mai spus Zamfir.
În replică, Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare din România, a afirmat: "Nu scrie nicăieri, în varianta finală, că legea e făcută pentru cei care nu îşi pot plăti creditul. De fapt, această lege e făcută pentru oricine, inclusive pentru cei care nu vor să achite creditul".
Legea dării în plată a trecut de Parlament şi se află la Preşedinţie, spre promulgare.
Vizionaţi aici înregistrarea integrală a emisiunii Capital TV.
Banca Națională a României (BNR) i-a propus președintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată fie să verifice constituționalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, Legea nu răspunde caracterului social și poate genera risc sistemic, după cum a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
"BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora propune președintelui României o decizie de retrimitere a Legii către Parlament și/sau de verificare a constituționalității acesteia", a explicat vineri Bogdan Olteanu, într-o conferință de presă.
"Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică. Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional", a mai spus Olteanu.
Sindicaliştii FNGCIMM: "Blochează Prima Casă"
Legea dării în plată ar putea conduce la blocarea programului Prima Casă, atrage atenţia sindicatul Garantare, care reprezintă 70% din angajații FNGCIMM.
Sindicaliştii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici Şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţie care gestionează derularea Prima Casă, menţionează că în articolul 6 al legii privind darea în se specifică faptul că de la data comunicării notificării de dare în plată se stinge dreptul creditorilor de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum şi împotriva garanţilor reali şi personali, ceea ce se poate interpreta că în aceste cazuri creditorul nu va putea să execute nici garanţia acordata de stat pentru creditele Prima Casă.
„În asemenea condiţii, este doar o chestiune de timp până când băncile participante în program vor realiza că nu mai au nevoie de garanţia statului în actualele condiţii legislative în care nu pot încasa banii de la stat în cazul unui client care nu mai poate sau nu mai doreşte să-şi platească ratele aferente creditului“, se precizează într-un comunicat al Sindicatului Garantare.
La rândul său, Siminel Andrei, şeful operaţiunilor din România ale companiei americane New Century Holdings (NCH), consideră că Legea dării în plată, care permite stingerea un credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către bancă, loveşte puternic în constructorii de locuinţe, care nu vor mai avea cui să îşi vândă produsele.
„Legea dării în plată nu afectează atât de mult băncile, pe cât afectează construcţiile. Toţi cei care au blocuri de locuinţe în diferite stadii de construcţie se trezesc că nu mai au cui să vândă. Cumpărătorii poate mai reuşeau să vină cu un avans de 10-15%, dar dacă ajunge la 30% nu mai au de unde. Sunt argumente de protecţie solide şi din partea parlamentului, dar poate impactul pe următorii trei ani va fi unul negativ“, subliniază managerul.