Importurile din domeniul petrolier şi auto alimentează deficitul balanţei comerciale a României, care a ajuns anul trecut la 21,6 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de nivelul din 2006.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică arată că în 18 judeţe din România exporturile sunt mai mari decât importurile. Pe de altă parte, în Bucureşti şi în alte 23 de judeţe, importul depăşeşte exportul. Per total, la nivel naţional, situaţia comerţului exterior a continuat să se deterioreze, în special ca efect al activităţii economice din Capitală şi din judeţul Ilfov.
Bucureştiul, de exemplu, realizează numai 16,5% din exporturile României, dar produce peste 63% din deficitul balanţei comerciale, anul trecut înregistrând un export de numai 4,8 miliarde de euro şi un import de 18,5 miliarde de euro. O situaţie similară se înregistrează şi în Ilfov, judeţul cu deficitul cel mai mare după Capitală. În Ilfov, anul trecut, deficitul comercial a crescut cu peste 168% faţă de 2006 şi a ajuns la 2,8 miliarde de euro. La polul opus al clasamentului se află judeţul Olt, care a avut un excedent în comerţul exterior de anul trecut în valoare de 722 de milioane de euro, mai mare cu 25,7% decât cel înregistrat cu un an înainte.
„Deficitul comercial al României provine în principal din importul de bunuri de capital şi materii prime, a cărui creştere are drept cauze principale ritmul ridicat de dezvoltare şi mai ales procesul de modernizare a economiei, urmare a investiţiilor interne şi străine foarte ridicate în ultimii trei ani“, consideră Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. El a explicat situaţia prin faptul că distribuţia pe judeţe a deficitului comercial ilustrează cel mai bine această caracteristică, demonstrând că surplusul comercial înregistrat la nivelul unor judeţe reprezintă în primul rând o insuficienţă a investiţiilor şi un nivel mai redus de dezvoltare. Astfel, la nivelul anului 2007, excedente comerciale se înregistrau în judeţe cum ar fi: Tulcea, Vaslui, Botoşani, Călăraşi, Teleorman sau Vrancea.
După părerea reprezentanţilor Guvernului, modernizarea economică se extinde pe o arie tot mai largă la nivelul ţării, ceea ce face ca numărul judeţelor care înregistrează deficit în comerţul exterior să crească. Lucru care deja s-a întâmplat: dacă în 2005 existau 20 de judeţe în care importurile depăşeau exporturile, în 2007, numărul acestora a crescut la 24.
Pe de altă parte, teoria conform căreia importăm masiv tehnologie care va avea un efect direct asupra creşterii exporturilor româneşti, în viitorul apropiat pare să nu se confirme deocamdată. Capitala, de exemplu, este zona cea mai dezvoltată a ţării şi a atras 60,2% din investiţiile străine din ultimii 18 ani, reprezentând aport la capitalul social al firmelor din România. În 2007, însă, în Bucureşti, exporturile au înregistrat o scădere semnificativă, de peste 7,2%, în timp ce importurile s-au majorat cu aproape 22%.
Anul trecut, 16 judeţe au reuşit să îşi majoreze competitivitatea în raport cu pieţele externe şi fie şi-au redus deficitul, fie şi-au majorat excedentul, cum a fost cazul judeţului Olt. Dar există un singur exemplu în care s-a reuşit trecerea de pe minus pe plus. „Judeţul Argeş a trecut în anul 2007 de la deficit la un excedent comercial de 110 milioane de euro. În acest caz, nu lipsa investiţiilor a făcut să rezulte un excedent, ci competitivitatea externă a Logan-ului“, spune Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
Deşi în primele două luni ale acestui an, la nivel naţional, ritmul de creştere al exporturilor s-a majorat, iar cel al importurilor s-a redus, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, deficitul comercial s-a accentuat cu peste 3%, iar pentru anul curent, Comisia Naţională de Prognoză estimează că acest ultim indicator va creşte cu aproximativ 12,5%. În 2008, în România, valoarea importurilor va fi cu 24,3 miliarde de euro mai mare decât aceea a exporturilor.
Declin
7,2% cu atât a scăzut valoarea exporturilor realizate de către firmele din Bucureşti în 2007. Importurile au crescut cu 21,7%, nivel apropiat de media pe ţară, care s-a ridicat anul trecut la 24,9%.
