devenit si vor ramane formele dominante de organizare politica si economica in lume. O multime de fapte (de exemplu atacul de la 11 septembrie sau razboiul din Afganistan) si teorii (de pilda, cartile lui Huntington) au venit sa-l contrazica.
in 1995, ganditorul american a publicat un volum impunator ca marime: „Trust: The Social Virtue and the Creation of Prosperity”, in care demonstra ca increderea este un factor determinant in construirea unei economii prospere. Multe dintre argumentele sale aveau in vedere performantele economiilor din Japonia si Coreea. Criza economica asiatica a subminat rapid esafodajul teoretic al lucrarii.
in „Marea Ruptura”, carte aparuta si in romAneste la editura Humanitas, Fukuyama isi muta discursul in domeniul valorilor si moralei. El sustine ca intre anii 1960-1990, in majoritatea tarilor occidentale a aparut o „ruptura” in ordinea sociala, ce se poate discerne la trei nivele: sporirea delicventei, scaderea increderii intre oameni si destramarea relatiilor familiale. Fukuyama nu este pesimist. El crede in forta democratiilor liberale de a produce o „mare reconstructie” concretizata in recAstigarea armoniei, a bunavointei si a increderii intre oameni.
Cartea este interesanta pentru cititorul romAn din mai multe puncte de vedere. Mai intAi pentru ca este o foarte buna introducere in argumentele si temele de discutie actuale din cercurile intelectuale din SUA. Apoi, pentru ca multe dintre concluziile sale privind efectul individualismului si al capitalismului asupra valorilor impartasite de membrii unei comunitati se potrivesc si pot da de gAndit in context romAnesc, chiar daca, asa cum observa un comentator, punerea problemei si cautarea solutiilor sunt pur americane. in plus, lectura acestei lucrari pune cititorul in tema cu problematica abordata in ultimul volum publicat de Fukuyama: „Our Posthuman Future”, o discutie despre posibilitatea modificarii a insasi naturii umane prin neofarmacologie si genetica.