se datoreaza dinamicii economice a continentului in perioada ce a urmat incheierii Razboiului Rece si, mai ales, performantelor incredibile ale Chinei, al carui PIB a crescut in ultimii 15 ani intr-un ritm de 7-8% pe an sau chiar mai mult. China detine in acest moment 90% din productia mondiala de vase de bucatarie, dar economia ei nu se rezuma la a fabrica ibrice, artificii si tricouri de bumbac. Mai putin cunoscut este faptul ca aceeasi tara livreaza si 70% din productia mondiala de cuptoare cu microunde, domeniu in care compania chineza Galanz, cu 40% din piata globala de gen si cu exporturi in 100 de tari, este lider autoritar. Productia de aparatura electrocasnica, in care China exceleaza in ultimii ani, sau aceea de hardware si software, in care produsele si brandurile locale se impun pe piata globala, par a fi insa doar niste etape pe un traseu mult mai ambitios. El a fost definit mai precis chiar in cursul acestui an, prin lansarea cu succes a primei nave spatiale cu echipaj uman.Aspiratia chinezilor de a trece din pozitia de furnizori mondiali de bunuri marunte de larg consum la aceea de furnizori de inalta tehnologie are acoperire, intre altele, in potentialul deosebit al unei clase patronale tinere si dinamice. Imprejurarea ca pragul intrarii in ierarhia celor mai bogati 100 de chinezi, intocmita de revista Forbes, s-a ridicat la 100 de milioane de dolari, in editia din 2003, fata de 85 de milioane de dolari, cat fusese cu numai un an inainte, este doar un indiciu. Dupa cum un declin de 199 de milioane de dolari (peste 35% din active) al actualului loc zece din top ori o crestere de 137 de milioane de dolari (peste 24%) a actualului loc patru ori pot fi uimitoare. De-a dreptul socanta este insa prezenta in varful clasamentului a doi tineri (ambii cu afaceri in domeniul tehnologiei informatiei) care in 2002 nu intrasera nici in primii 100. In cazul lui William Ding Lei, in varsta de 36 de ani, este vorba de o revenire mai mult decat spectaculoasa in top, direct pe primul loc, prin recapitalizarea companiei sale pe bursa secundara americana Nasdaq. In schimb, Timothy Chan (30 de ani) este un geniu din ultima promotie a industriei chineze de software. In general, investitorii tineri domina clasamentul milionarilor: peste o cincime din total apartine categoriei de varsta 30-39 de ani, iar peste doua treimi se plaseaza in categoria 40-49 de ani. Secretul il poate constitui faptul ca in China exista, pe de o parte, un mediu competitiv, cu mecanisme bine reglate, care raspunde prompt la miscarile pietelor interne si a celor globale. Pe de alta parte, investitorii autohtoni isi asuma riscuri in afacerile cele mai dinamice, dupa modelul oamenilor de afaceri occidentali, pe care ii copiaza cu minutiozitate orientala in toate cele, de la modul de a-si conduce companiile la stilul de viata. In acest context, pasiunea pentru golf si pentru masini scumpe, de pilda, a celor mai bogati chinezi n-are nimic strident ori ridicol. Daca in urma cu doua decenii nu existau in toata tara mai mult de cinci terenuri de golf, frecventate de rezidentii straini, numarul lor a crescut azi la 168, iar estimarile spun ca in urmatorii cinci ani vor depasi probabil cifra de 1.000. La fel de semnificativ este cuantumul taxei anuale de membru intr-un club de golf, care se apropie frecvent de 100.000 de dolari, atingand uneori 150.000 de dolari.Cat despre limuzine, ele sunt un articol important in pachetul de acorduri comerciale prin care China urmeaza a face importuri de sase miliarde de dolari din SUA, pentru a mai reduce din deficitul de 100 de miliarde de dolari pe relatia bilaterala. Alaturi de 30 de Boeing-uri si de motoare de avion, se vor importa 4.500 de Cadillac-uri luxoase la pretul de 289.000 de dolari bucata, pentru a mai potoli cererea de asemenea limuzine pentru clasa cea mai avuta de pe Coasta de Est a Chinei.