Capitalurile străine ale băncilor din România au scăzut cu 70% față de 2009. Cifre oficiale BNR
Prim-viceguvernatorul BNR a explicat că ieșirile de capital din perioada respectivă reprezintă o reducere cu 70%, de la un nivel al capitalurilor de 24 miliarde euro în 2009 până la un minim de 7 miliarde euro în feburarie 2021.
„Când criza financiară globală a început în 2008, au avut loc ieşiri mari de capital, de la 24 miliarde euro în 2009 la un minim de 7 miliarde euro în februarie 2021, adică ieşiri de 17 miliarde euro reprezentând o reducere de 70%.
Nivelul finanţării externe a băncilor a scăzut treptat începând cu 2012, ca urmare a implementării unor reguli macroprudenţiale stricte în privinţa creditării în valută. În perioada crizei (n. red. 2009-2011), acordul Iniţiativa de la Viena şi împrumutul de la FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană (n. red. în valoare de 20 miliarde euro) au contribuit la stabilizarea economiei şi a finanţării externe a băncilor, impunând totuşi reforme foarte costisitoare, în special pentru cetăţeni”, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
De asemenea, Florin Georgescu amintește că înainte de criza financiară mondială din 2008, între 2004 şi 2008, au fost intrări mari de capital străin în sectorul bancar românesc, de aproximativ 23 miliarde euro, respectiv majorare de 7 ori, aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană aducând fluxuri străine semnificative în România.
Inflația va provoca adevărate probleme dacă nu este tratată
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), este de părere că șocul inflaționist vine din șocul piețelor de energie. Pe acest fond, el a mai spus că politica monetară nu este răspunsul la orice problemă.
„După mai bine de un deceniu, inflaţia redevine, pe bună dreptate, principala preocupare a românilor. Discuţiile sunt ample, şi nu puţine. Însă nu poate exista o discuţie serioasă despre nivelul actual ridicat al inflaţiei fără a vorbi despre pieţele de energie. Eu o spun clar şi răspicat: şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie.
BNR a analizat atent cifrele: peste jumătate din creşterea ratei inflaţiei în România provine din preţurile mari ale energiei. Impact direct şi indirect.
Fundalul de politici monetare şi fiscale prea stimulative în pandemie, pe care a apărut acest şoc, alături de problemele din lanţurile de aprovizionare şi războiul, au favorizat desigur transmisia rapidă a preţurilor mari la energie în restul preţurilor, în principal în cele ale alimentelor, dar nu numai”, a declarat acesta.
