Klaus Iohannis, pe cale să înregistreze un record de longevitate în funcția de președinte al României

Președintele Klaus Iohannis se află la doar 177 de zile distanță de recordul de longevitate în funcția de președinte al României, deținut în prezent de Ion Iliescu, scrie Turnul Sfatului.

Iohannis a ajuns la un total de 3.669 de zile în funcție, în timp ce Ion Iliescu a avut un mandat de 3.846 de zile, distribuite pe parcursul celor două mandate și jumătate.

Conform aplicației timeanddate.com, această diferență de 177 de zile va dispărea pe 2 iulie 2025, însă este posibil ca până atunci să se organizeze noi alegeri prezidențiale.

Klaus Iohannis
SURSA FOTO: Administrația Prezidențială

Ion Iliescu, ales președinte pentru prima dată în 1990

Ion Iliescu a fost ales pentru prima dată președinte în 1990, pentru un mandat de 2.385 de zile, iar în 2000 a fost reales, ajungând la un total de 1.461 de zile în al doilea mandat.

Disputa privind al treilea mandat al său a fost un subiect fierbinte al opoziției, care susținea că Iliescu a avut o perioadă între 1990 și 1992, care ar fi trebuit luată în considerare.

Ion Iliescu
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea

Nicolae Ceaușescu deține recordul absolut

În prezent, recordul absolut de longevitate în funcția de președinte al României este deținut de Nicolae Ceaușescu, care a exercitat această funcție timp de 5.719 zile, din 29 aprilie 1974 până pe 25 decembrie 1989.

Dacă ne referim la perioada sa ca șef al statului, acesta a fost în funcție pentru un total de 8.963 de zile, din 1965 până la căderea regimului său.

În continuare, în clasamentul celor mai longevivi președinți ai României, după Ceaușescu, se află Ion Iliescu cu 3.846 de zile, urmat de Klaus Iohannis cu 3.669 de zile.

Alți președinți notabili includ pe Traian Băsescu cu 3.653 de zile și Emil Constantinescu, care a avut o funcție de 1.482 de zile.

Alegerile prezidențiale 2025 nu vor fi organizate înainte de Paște

Guvernul României nu va adopta în ședința de joi, 9 ianuarie, hotărârea privind calendarul alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune o întârziere semnificativă în organizarea acestora. Astfel, primul tur al alegerilor, care era inițial stabilit pentru data de 23 martie, nu va mai putea avea loc la această dată, așa cum preconizase coaliția de guvernare.

Lipsa unui acord definitiv pe calendarul alegerilor a condus la amânarea stabilirii unor termene clare. PSD a declarat că nu și-a dat acordul pentru cele două date propuse de PNL și UDMR: 23 martie pentru primul tur și 6 aprilie pentru al doilea tur. Potrivit unor surse apropiate situației, PSD nu s-a pronunțat încă asupra niciunui calendar.