Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, in urmatoarele conditii:
a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.
Norme metodologice:
190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
192. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va emite decizie de impunere pentru intreaga activitate desfasurata in Romania din anul fiscal si va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.
Codul fiscal:
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.
Norme metodologice:
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 194 fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care sa ateste venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state, se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire potrivit titlului III.
194. a) Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice prevazute la art. 88 lit. a) din Codul fiscal, care isi desfasoara activitatea in Romania, vor fi impozitate daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza.
b) Veniturile din salarii realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza vor fi impozitate in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
– salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
– salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport.
La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
195. Contribuabilii prevazuti la pct. 194 sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
– cerere;
– copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
– certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;
– documentul care atesta dreptul de munca pe teritoriul Romaniei, respectiv permisul de munca.
Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
196. In cazul in care contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, totalizeaza peste 183 de zile sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. In situatia in care persoanele fizice au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile, in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza, si au fost platite din strainatate, isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
198. Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala. rn
rnIn aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri. rn
rn199. In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta – romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri. rn
rnPentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati. rn
rnPentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada «centrului intereselor vitale», respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania. rn
rnPrin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru impunerea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor impune in Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz. rn
rn200. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal. rn
rn201. Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei. rn
rnCodul fiscal: rn
rnVenituri obtinute din strainatate altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) rn
rnArt. 90. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate, altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f). rn
rn(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia. rn
rn(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului. rn
rn(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. rn
rn(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare. rn
rnNorme metodologice: rn
rn202. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o declaratie speciala, respectiv «Declaratie privind veniturile din strainatate a caror impunere in Romania este finala». rn
rnImpozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. rn
rnCodul fiscal: rn
rnCreditul fiscal extern rn
rnArt. 91. – (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol. rn
rn(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii: rn
rna) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de: rn
rn1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv; rn
rn2. angajator, in cazul veniturilor din salarii; rn
rn3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri; rn
rnb) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41. rn
rn(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit. rn
rn(4) Veniturile realizate din strainatate, altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), de catre persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), se supun impozitarii in Romania, recunoscandu-se impozitul platit in strainatate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat in Romania. rn
rn(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel: rn
rna) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa; rn
rnb) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv. rn
rnNorme metodologice: rn
rn203. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei: rn
rn- persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania; rn
rn- persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal. rn
rnIn situatia in care pentru venitul din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate pentru fiecare sursa de venit, in conditiile prevazute de Codul fiscal. rn
rnVeniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv. rn
rn204. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania. rn
rnPrin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal. rn
rnPentru veniturile mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv. rn
rnCota medie de impozit se calculeaza astfel: rn
rnrn
rn impozit platit in strainatatern
rnCota medie de impozit = rn
rn venit global obtinut in strainatatern
rnrn
rnVenitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate. rn
rn205. Pentru veniturile realizate in strainatate si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal. rn
rn206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204. rn
rn207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara. rn
rn208. In cazul veniturilor mentionate la art. 41 lit. d), e), rn
rng) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel: rn
rna) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu; rn
rnb) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate. rn
rnPentru veniturile mentionate la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205. rn
rn209. Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate. rn
rnVeniturile din salarii prevazute la art. 41 lit. b) din Codul fiscal, care nu sunt impozabile in Romania, nu fac obiectul creditului fiscal extern. rn
rn210. In vederea definitivarii impunerii, la sfarsitul anului fiscal vizat persoana in cauza va prezenta organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara in care s-a obtinut venitul, pentru acordarea creditului fiscal in conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice. rn
rnCu ocazia acordarii creditului fiscal se va stabili impozitul datorat de persoana in cauza. rn
rnCodul fiscal: rn
rnPierderi fiscale externe rn
rnArt. 92. – (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal. rn
rn(2) Pierderea care nu este acoperita, in temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioada de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din statul respectiv. rn
rnNorme metodologice: rn
rn211. Regulile de report al pierderilor inregistrate din strainatate sunt cele prevazute la art. 80 alin. (4) din Codul fiscal.“ rn
rnC. Titlul IV „Impozitul pe veniturile microintreprinderilor“: rn
rn- Punctul 5 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rn(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor. rn
rnNorme metodologice: rn
rn5. In sensul alin. (4) si (6) ale art. 104 din Codul fiscal, iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza incepand cu anul urmator celui in care nu se mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal sau prin optiune. rn
rnIn sensul art. 104 alin. (6) din Codul fiscal, optiunea se exercita si de catre contribuabilii care la data de 31 decembrie 2004 indeplineau conditiile pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, prevazute la art. 103 din Codul fiscal.“ rn
rnD. Titlul V „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania“: rn
rn1. Punctul 3 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„3. Veniturile obtinute din Romania din prestari de servicii de management sau de consultanta in orice domeniu, care nu sunt efectuate in Romania, sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediu permanent din Romania al unui nerezident sunt impozabile potrivit titlului V atunci cand nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta documentul care atesta rezidenta sa fiscala.“ rn
rn2. La punctul 8, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„8.(1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa si virarii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.“ rn
rn3. Dupa punctul 94 se introduc doua noi puncte, punctele 95 si 96, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rn(5) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. rn
rnNorme metodologice: rn
rn95. Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident, si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. rn
rn96. Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.“ rn
rn4. La punctul 10, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins: rn
rn„(3) In categoria instrumentelor/titlurilor de creanta emise de o persoana juridica romana se cuprind obligatiunile emise in lei si in valuta, cambiile, precum si alte asemenea instrumente/titluri de creanta.“ rn
rn5. La punctul 12 alineatele (4), (5), (6) si (7), cuvantul rambursare se inlocuieste cu restituire, iar dupa alineatul (7) se introduce cu un nou alineat, alineatul (71), cu urmatorul cuprins: rn
rn„(71) Restituirea impozitului platit in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu legislatia interna, dupa caz, se efectueaza independent de situatia obligatiilor fiscale ale contribuabilului rezident roman, platitor al venitului catre nerezident, obligat potrivit legii sa faca stopajul la sursa.“ rn
rn6. La punctul 12, alineatul (9) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.“ rn
rn7. La punctul 13, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa justifice in Romania dreptul de a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, incheiata intre Romania si statul sau de rezidenta, prin prezentarea certificatului de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv. Pentru dovedirea rezidentei se poate prezenta si un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.“ rn
rn8. Punctul 14 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„14. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidenti romani si norme de completare a acestuia.“ rn
rn9. La punctul 15, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„(2) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la pct. 13 alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).“ rn
rn10. La punctul 15, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: rn
rn„(4) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la pct. 13 alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1), ca de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.“ rn
rnE. Titlul VI „Taxa pe valoarea adaugata“: rn
rn1. Punctul 5 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„5. (1) In sensul art. 128 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare se considera livrare de bunuri atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata cumparator si revanzator. In functie de locul unde vanzatorul, cumparatorul si comisionarul isi au stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa acestuia, domiciliul sau resedinta obisnuita, se disting situatii precum: rn
rna) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, cumparatorul este o persoana din Romania, inregistrata sau nu ca platitor de taxa pe valoarea adaugata – vanzatorul face o livrare de bunuri catre comisionar, emite factura fiscala si colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile. Comisionarul poate deduce, in conditiile legii, taxa pe valoarea adaugata din facturile emise de comitent, apoi, la randul sau, face o livrare de bunuri catre cumparator, emite factura fiscala si colecteaza taxa pe valoarea adagata daca operatiunile sunt taxabile; rn
rnb) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul este o persoana stabilita in strainatate – vanzatorul face o livrare de bunuri catre comisionar, emite factura fiscala in regim de scutire cu drept de deducere, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, comisionarul, la randul sau, face o livrare de bunuri catre cumparatorul strain, emite factura fiscala, de asemenea in regim de scutire cu drept de deducere, daca indeplineste conditiile prevazute de lege, factura externa si intocmeste declaratia vamala de export in nume propriu, respectiv la rubrica «exportator» din declaratia vamala de export isi inscrie numele sau; rn
rnc) atunci cand cumparatorul din Romania este sau nu inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, comisionarul din Romania este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, iar vanzatorul este persoana stabilita in strainatate, acesta din urma emite factura externa pe numele comisionarului pentru bunurile livrate, comisionarul face importul de bunuri, intocmeste declaratia vamala de import in nume propriu, poate deduce in conditiile legii taxa pe valoarea adaugata inscrisa in declaratia vamala de import pentru operatiunile taxabile, apoi face livrare de bunuri catre cumparator, colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile si emite factura fiscala catre cumparator. rn
rn(2) Conform reglementarilor contabile nu este obligatorie inregistrarea in conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, a operatiunilor efectuate de comisionar.“ rn
rn2. La punctul 6, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„6. (1) Nu constituie livrare de bunuri aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale, efectuat intre doua persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in situatia in care beneficiarul are drept de deducere integrala a taxei pe valoarea adaugata. Persoana impozabila care a adus aportul in natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata potrivit prevederilor art. 145 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal. In sensul alin. (8) al art. 128 din Codul fiscal, aportul in natura cuprinde si activele necorporale care sunt aduse ca aport in natura.“ rn
rn3. La punctul 8, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„(2) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de comisionari care actioneaza in numele si in contul comitentului atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme metodologice, comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial. In cazul in care comisionarul intermediaza livrari de bunuri, in functie de locul unde vanzatorul, cumparatorul si comisionarul isi au stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent ori, in lipsa acestuia, domiciliul sau resedinta obisnuita, se disting situatii precum: rn
rnrn
rna) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul din Romania este sau nu inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, vanzatorul face livrare de bunuri catre cumparator pentru care emite factura fiscala direct pe numele cumparatorului, colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile, iar comisionarul se considera ca realizeaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura fiscala numai pentru comisionul sau, care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile; rn
rnb) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul este persoana stabilita in strainatate, vanzatorul emite factura fiscala pentru livrarea de bunuri catre cumparator, in regim de scutire cu drept de deducere, daca indeplineste conditiile prevazute de lege, este inscris in declaratia vamala de export la rubrica «exportator», iar comisionarul, care face prestarea de serviciu, emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, de asemenea in regim de scutire cu drept de deducere, daca indeplineste conditiile prevazute de lege; rn
rnc) atunci cand cumparatorul din Romania este sau nu inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, comisionarul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar vanzatorul este persoana stabilita in strainatate, cumparatorul primeste factura externa emisa de vanzator pe numele sau, intocmeste declaratia vamala de import in nume propriu, iar comisionarul, care face prestarea de serviciu de intermediere, emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, aplicand regimul de scutire cu drept de deducere daca indeplineste conditiile prevazute de lege.“ rn
rn4. Dupa punctul 161 se introduce un nou punct, punctul 162, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnExigibilitatea pentru importul de bunuri rn
rnArt. 136. – In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. rn
rnNorme metodologice: rn
rn162. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regimul de antrepozit fiscal prevazut la art. 163 lit. c) din Codul fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care, potrivit art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, este cuprinsa in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, intervine la data la care acciza este exigibila.“ rn
rn5. Punctul 19 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„19. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare se determina integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. In cazul livrarilor de bunuri cu plata in rate in factura fiscala se inscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta, integral. Taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor care nu au ajuns la scadenta se inregistreaza in contul 4428 „T.V.A. neexigibila“, urmand ca, pe masura ce aceasta devine exigibila, sa fie inregistrata in creditul contului 4427 „T.V.A. colectata“ prin debitul contului 4428 „T.V.A. neexigibila“, cu exceptia livrarilor de bunuri prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, pentru care se aplica prevederile pct. 651. Pentru livrari cu plata in rate contractate in valuta cu decontare in lei sau in valuta, se aplica si prevederile pct. 18.“ rn
rn6. La punctul 23, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„23. (1) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este efectuata de furnizori/prestatori si este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor intervine dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile fiscale emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. In acceptiunea Codului fiscal, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6) din prezentele norme metodologice, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul fiscal.“ rn
rn7. Punctul 52 va avea urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnPerioada fiscala rn
rnArt. 146 – (1) Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica. rn
rn(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic. rn
rn(3) Persoanele impozabile care se incadreaza in prevederile alin. (2) au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 februarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent. rn
rn(4) Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1), iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul, urmand ca persoana impozabila sa se conformeze prevederilor alin. (3). rn
rnrn
rn………………………………………………………………………………..rn
rnrn
rnDeterminarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa rn
rnArt. 148. – (1) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata. rn
rn(2) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare. rn
rnNorme metodologice: rn
rn52. (1) In perioada fiscala de raportare se deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii care devine exigibila in acea perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, exigibila in perioada fiscala de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata, se include in deconturile intocmite pentru perioadele fiscale urmatoare. Nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata in perioada fiscala de raportare daca exigibilitatea intervine intr-o perioada fiscala viitoare. rn
rn(2) La persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, in cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426 «T.V.A. deductibila», indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se inregistreaza pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel: rn
rnrn
rn635 = 4426rn
rnrn
rn„Cheltuieli cu impozite „T.V.A.rn
rnsi taxe datorate bugetului deductibila“ rn
rnde stat“rn
rnrn
rn(3) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie sa colecteze intr-o perioada fiscala taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile care sunt exigibile in aceeasi perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii, care este exigibila in perioada fiscala de raportare, dar nu a fost evidentiata in decontul de taxa pe valoarea adaugata al perioadei fiscale de raportare, se inscrie in deconturile perioadelor fiscale urmatoare. rn
rn(4) In cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscala este trimestrul, jurnalele de vanzari si cumparari se totalizeaza numai la sfarsitul fiecarui trimestru. Conturile de taxa pe valoarea adaugata nu se inchid la fiecare sfarsit de luna, ci numai la sfarsitul unui trimestru care reprezinta perioada fiscala in scopul aplicarii taxei pe valoarea adaugata. Taxa de plata si suma negativa a taxei pe valoarea adaugata se determina la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (2) al art. 146 din Codul fiscal este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile incasate in anul precedent pentru astfel de operatiuni.“ rn
rn8. Dupa punctul 52 se introduce un nou punct, punctul 521, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnDeducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt rn
rnArt. 147 s…t rn
rn(7) Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, astfel cum sunt definiti la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, conform alin. (13), situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru. rn
rnNorme metodologice: rn
rn521. In sensul alin. (7) al art. 147 din Codul fiscal, prin venituri financiare nu se intelege veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.“ rn
rn9. La punctul 54 alineatul (7), litera f) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„f) cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata sau mentiunile: «scutit cu drept de deducere», «scutit fara drept de deducere», «neimpozabil», «supus regulilor speciale», dupa caz. Pentru operatiunile supuse taxarii inverse se mentioneaza obligatoriu «taxare inversa»;“ rn
rn10. La punctul 56, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„(3) In cazul persoanelor ale caror operatiuni au fost scutite fara drept de deducere prin lege si ulterior devin taxabile si/sau scutite cu drept de deducere in acelasi an fiscal, la calculul plafonului de scutire vor fi luate numai operatiunile efectuate de la data la care prin lege operatiunile sunt taxabile si/sau scutite cu drept de deducere. In aplicarea acestui punct operatiunile scutite fara drept de deducere sunt cele prevazute de lege, exclusiv cele realizate in regimul special de scutire. Pentru depasirea plafonului se ia in calcul numai suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, inclusiv operatiunile scutite cu drept de deducere, exclusiv avansurile incasate pentru operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere inainte de efectuarea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.“ rn
rn11. Punctele 58 si 59 vor avea urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnFacturile fiscale rn
rnArt. 155. – (1) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si contribuabilii inactivi, ale caror certificate de inregistrare fiscala au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, in orice documente emise. In situatia in care contribuabilii inactivi mentionati emit facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, beneficiarii nu au dreptul sa isi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in documentele respective. Prin norme se stabilesc situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea care efectueaza livrarea de bunuri. Persoanele impozabile cu regim mixt nu au obligatia sa emita facturi fiscale pentru operatiunile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata; in functie de specificul activitatii, acestea pot emite alte documente prevazute de lege pentru operatiunile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. In situatia in care persoanele impozabile cu regim mixt utilizeaza factura fiscala pentru evidentierea livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, acestea au obligatia sa inscrie in dreptul operatiunii mentiunea «scutit fara drept de deducere» sau «neimpozabil». rn
rn(2) Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii, cel mai tarziu pana la finele lunii in care prestarea a fost efectuata. rn
rnNorme metodologice: rn
rn58. (1) Transferul proprietatii bunurilor in executarea creantelor, in situatia in care bunurile au fost predate pe baza de intelegere intre debitor si creditor, se consemneaza in facturi fiscale de catre debitor, daca operatiunea constituie livrare de bunuri. rn
rn(2) In cazul bunurilor supuse executarii silite, care sunt valorificate prin organele de executare silita, daca operatiunea constituie livrare de bunuri, organelor de executare silita le revine obligatia intocmirii facturii fiscale de executare silita. Originalul facturii fiscale de executare silita se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita. rn
rn(3) Daca organul de executare silita incaseaza contravaloarea bunurilor inclusiv taxa pe valoarea adaugata de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze taxa pe valoarea adaugata incasata la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatarul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu-i mai revin obligatii referitoare la plata taxei pe valoarea adaugata. Daca prin contract se prevede ca plata bunurilor se face in rate, taxa pe valoarea adaugata se vireaza la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data stabilita prin contract pentru plata ratelor, de catre organul de executare silita sau, dupa caz, de cumparator/ adjudecatar. Organul de executare silita sau, dupa caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adaugata debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adaugata fiind evidentiata potrivit prevederilor pct. 651. rn
rn(4) Organele de executare silita inregistreaza taxa pe valoarea adaugata din facturile fiscale de executare silita emise in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. Daca organul de executare silita este persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu va evidentia in decontul de taxa pe valoarea adaugata operatiunile respective. rn
rn(5) In situatia in care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii fiscale de executare silita transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se colecteaza la data stabilita prin contract pentru plata ratelor. Pe baza documentului de plata a taxei valoarea adaugata transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, in decontul de taxa pe valoarea adaugata la randul de regularizari din rubrica «Taxa pe valoarea adaugata colectata» a decontului. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adaugata fiind evidentiata potrivit prevederilor pct. 651. rn
rn(6) Cumparatorii/adjudecatarii justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pe baza facturilor fiscale de executare silita. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se deduce la data stabilita pentru plata ratelor. Pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal se aplica corespunzator normelor de aplicare prevazute la pct. 651. rn
rn59. (1) Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrari de bunuri si/sau prestari de servicii catre alta persoana in documentele emise. Orice persoana care incalca aceste prevederi trebuie sa vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adaugata incasata de la beneficiar. Beneficiarul nu are drept de deducere a taxei achitate unei persoane care nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dar poate solicita restituirea de la bugetul de stat a sumei achitate ca taxa nedatorata. rn
rnPentru a beneficia de restituirea de la bugetul statului a taxei achitate furnizorului/prestatorului, beneficiarul trebuie sa justifice ca taxa pe valoarea adaugata a fost platita la bugetul de stat de catre furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru contribuabilii inactivi, ale caror certificate de inregistrare fiscala au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. rn
rn(2) Pentru prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 155 alin. (4), (5) si (6) din Codul fiscal, prestatorii sunt obligati sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate cel mai tarziu pana la finele lunii in care prestarea a fost efectuata. Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt cele de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertize si altele asemenea, data efectuarii prestarii de servicii se considera a fi data la care sunt intocmite situatiile de lucrari si, dupa caz, data acceptarii de catre beneficiar a situatiilor de lucrari. rn
rn(3) In cazul livrarii de bunuri imobile, data livrarii, respectiv data la care se emite factura fiscala, este considerata data la care toate formalitatile impuse de lege sunt indeplinite pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. Orice facturare efectuata inainte de indeplinirea formalitatilor impuse de lege pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator se considera facturare de avansuri, urmand a se regulariza prin stornarea facturilor de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri imobile.“ rn
rn12. Dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 651, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnMasuri de simplificare rn
rnArt. 1601. – (1) Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevazute la alin. (2) au obligatia sa aplice masurile de simplificare prevazute de prezentul articol. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. rn
rn(2) Bunurile pentru care se aplica masurile simplificate sunt: rn
rna) deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, precum si materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata, cu modificarile ulterioare; rn
rnb) terenurile de orice fel; rn
rnc) cladirile de orice fel sau parti de cladire. Este considerata cladire orice constructie legata nemijlocit de sol; rn
rnd) materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se vor nominaliza bunurile care se incadreaza in categoria materialului lemnos; rn
rne) animalele vii. rn
rn(3) Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri prevazute la alin. (2) furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea «taxare inversa». Furnizorii si beneficiarii evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor livrari, respectiv achizitii, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si o inscriu in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata. rn
rn(4) Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147, in functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversa», chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. rn
rn(5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. In situatia in care furnizorul nu a mentionat «taxare inversa» in facturile fiscale emise pentru bunurile care se incadreaza la alin. (2), beneficiarul este obligat sa aplice taxare inversa, respectiv sa nu faca plata taxei pe valoarea adaugata catre furnizor, sa inscrie din proprie initiativa mentiunea «taxare inversa» in factura fiscala si sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3). rn
rnNorme metodologice: rn
rn651. – (1) Conditia obligatorie prevazuta la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aplicarea masurilor de simplificare, respectiv a taxarii inverse, este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Nu se aplica taxare inversa in cazul in care vanzatorul sau cumparatorul nu este persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, pentru aceste operatiuni aplicandu-se regimul normal de taxa pe valoarea adaugata. Inregistrarea contabila 4426=4427 atat la cumparator, cat si la furnizor este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. In cazul vanzatorului, deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator, colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia. Taxarea inversa se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin cate verigi se trece, dar se stopeaza atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv cand una dintre parti nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. De exemplu, in cazul unei cladiri cumparate de o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata de la un alt platitor de taxa pe valoarea adaugata, se aplica taxare inversa, dar in situatia in care cladirea ori o parte de cladire este vanduta unei persoane fizice sau oricarei alte entitati neinregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata si are dreptul s-o incaseze de la cumparator. rn
rn(2) Bunurile care se incadreaza in categoria material lemnos, prevazute la art. 1601 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, sunt urmatoarele: masa lemnoasa pe picior, precum si materialul lemnos prevazut la art. 2 lit. a) din Normele privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 427/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. rn
rn(3) In intelesul titlului VI din Codul fiscal, prin cladire se intelege orice constructie legata nemijlocit de sol, avand una sau mai multe incaperi, si care serveste la adapostirea de oameni, de animale si/sau de bunuri mobile corporale. Prevederile art. 1601 din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea ca atare a unei cladiri sau a unei parti de cladire, dar nu se aplica pentru contractele de constructii-montaj avand ca obiect construirea unei cladiri sau a unei parti de cladire, in acest caz lucrarile de constructii-montaj fiind considerate prestari de servicii. rn
rn(4) Sunt considerate parti de cladire in sensul art. 1601 din Codul fiscal, acele componente ale unui bun imobil care indeplinesc cerintele stipulate la alin. (3). Nu se considera a fi parti de cladire bunurile mobile corporale care sunt utilizate pentru realizarea unei cladiri, cum ar fi: ascensoarele, ferestrele, aparatele de aer conditionat, orice alte materiale utilizate pentru constructia unei cladiri. Exemplu: daca bunul imobil este un bloc de locuinte, fiecare apartament sau palier de apartamente este la randul lui o parte componenta a cladirii. rn
rn(5) Avansurilor incasate pana la data de 31 decembrie 2004 inclusiv pentru livrarile de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal li se aplica regimul fiscal privind taxa pe valoarea adaugata, in vigoare la data incasarii avansului. Regularizarea facturilor fiscale emise pentru plati in avans se realizeaza potrivit pct. 61. Operatiunea de regularizare a avansurilor nu afecteaza aplicarea taxarii inverse la data facturarii livrarii bunurilor. Exemplu: avans incasat pentru livrare de cladire in luna decembrie 2004 – 119 milioane lei (din care T.V.A. 19 milioane lei). rn
rnInregistrari contabile la furnizor: rn
rnrn
rn5121 = % 119 milioane leirn
rn????????????????rn
rn419 100 milioane lei rn
rn4427 19 milioane leirn
rnrn
rnInregistrari contabile la beneficiar: rn
rnrn
rn% = 5121 119 milioane leirn
rn ????????????????rn
rn4426 19 milioane lei rn
rn409 100 milioane leirn
rnrn
rnBunul este livrat in ianuarie 2005 cu o valoare de 1.000 milioane lei plus T.V.A. 190 milioane lei. La data livrarii se efectueaza regularizarea avansului si se efectueaza inregistrarile contabile: rn
rnLa furnizor: rn
rn411 = 7xx 1.000 milioane lei rn
rn4426 = 4427171 milioane lei (190 milioane lei – 19 milioane lei care au fost si raman colectate) rn
rn419 = 411 100 milioane lei rn
rnLa beneficiar: rn
rn2xx = 404 1.000 milioane lei rn
rn4426 = 4427171 milioane lei (190 milioane lei – 19 milioane lei care au fost si raman deduse) rn
rn404 = 409 100 milioane lei rn
rn(6) Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate cu plata in rate pana la data de 31decembrie 2004 inclusiv, se regularizeaza astfel: furnizorii, respectiv beneficiarii, storneaza taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor a caror scadenta intervine dupa data de 1 ianuarie 2005, inregistrata in contul 4428 in corespondenta cu contul de clienti, respectiv de furnizori, urmand sa efectueze la fiecare data stipulata in contract pentru plata ratelor inregistrarea contabila 4426