”Situaţia nu este egală pentru toţi. În general, ultimii care se gândesc să părăsească Grecia sunt tocmai românii, deoarece 80 de imigranţi din 100 din această comunitate se află aici de peste cinci ani, s-au integrat alături de familii, au învăţat limba, plătesc taxele şi sunt în regulă cu contribuţiile”, a declarat Nichita. El a precizat că ”revin în Grecia numai lucrătorii sezonieri: vin să lucreze câmpurile şi apoi se reîntorc în România”.
Nichita, care lucrează în agenţia de pe strada Acharnon, a mai relevat că mulţi dintre prietenii săi care locuiesc la Atena de 10-12 ani pleacă împreună cu familiile lor. ”Bărbaţii care erau angajaţi pe şantiere sunt şomeri de peste şase luni. Cei care au reuşit să pună deoparte ceva economii şi-au construit o casă în România. Alţii se gândesc să-şi caute norocul în alte ţări din Uniunea Europeană”, a spus el.
Cei care pleacă sunt mai ales imigranţii de dată recentă, care nu au copii ce frecventează şcoala locală. Ei sunt cei care se gândesc să se transfere în altă ţară din UE, dacă nu chiar în Canada sau Noua Zeelandă, potrivit lui Costi Kivu, reprezentantul comunităţii româneşti din Grecia, care, în opinia Osservatorio sui Balcani are o viziune mai amplă decât cea a unei agenţii de voiaj.
La început, trimiteau acasă 200-300 euro pe lună, apoi au început să trimită doar 20-50. Acum nu mai trimit nimic, mai mult mii de imigranţi albanezi, bulgari, români, moldoveni şi ucraineni, aflaţi în Grecia de ani de zile şi-au făcut valiza şi au urcat în unul din multele autocare ce pleacă din piaţa ateniană Omonia spre Tirana, Sofia sau Bucureşti, doar cu bilet de dus.
Lucrătorii străini care vor să plece sunt în continuă creştere. O arată numerele publicate de secţia elenă a International Organization for Migration (IOM) ce gestionează un program de repatriere voluntară a imigranţilor din Grecia, finanţat de Bruxelles. Acest program a avut un succes cu mult peste aşteptări: ”Avem fonduri pentru 450 de repatrieri la costul de 1.300 de euro de persoană, Peste 300 au plecat deja. Dar în ultimele zile primim zilnic un mare număr de cereri”, a relatat Daniel Esdras, directorul organizaţiei umanitare din Grecia.
Cum reacţionează grecii la acest exod? Din cauza crizei economice grave ei înşişi se gândesc să emigreze. Cotidianul Eleftherotypia a dedicat recent un reportaj, bazat pe date riguroase ale Băncii Greciei, Institutului de Statistică şi Facultăţii de Statistică a Universităţii din Atena, pe tema fenomenului ”fugii lucrătorilor străini”. Ziarul a titrat: ”Şi dacă pleacă toţi?”. Cum se va descurca gospodina grecoaică medie sau bogată care-şi plătea la negru menajera, cu care avea în comun, în plus, aceeaşi religie.
Numai 20.000 din 100.000 de menajere, baby sitter şi colaboratoare domestice au avut acte în regulă. Este greu să găseşti o grecoaică dispusă să cureţe casa altuia. Pentru a nu mai vorbi de faptul că 8 imigranţi străini din 10 se află la vârsta activă, între 15-64 de ani, comparativ cu 68% populaţie îmbătrânită autohtonă.
Numai în 2004 statul a încasat de la imigranţi 488 de milioane de euro impozite, ceea ce se dovedeşte avantajos în vremuri de criză.
Există însă şi latura pozitivă: închisorile se vor goli, având în vedere că 45 de deţinuţi din 100 sunt străini.
În perioada 2004-2007, 17% din naşteri – la un total de 74.000 – din spitalele din Atena şi Salonic au fost bebeluşi albanezi, bulgari, români, afgani şi moldoveni. Totodată, în perioada 2004-2008, s-au celebrat 20.000 de căsătorii mixte, care acum sunt în pericol de destrămare în ipoteza plecării imigranţilor.
Nu va mai lucra nimeni câmpurile pentru câţiva euro pe zi. Nimeni nu va mai curăţa birourile sau staţiile de metrou precum Konstantina Kuneva, tânăra bulgăroaică care a îndrăznit anul trecut să organizeze un sindicat al femeilor exploatate, majoritar străine. În schimb, s-a trezit cu corpul şi faţa desfigurate de o grupare anonimă de huligani atenieni, braţul criminalităţii organizate care controlează astfel de lucrătoare, uneori în cârdăşie cu politicienii locali.
SURSA: Agerpres
