Antreprenoriatul din România trebuie sprijinit dincolo de graniţele Uniunii Europene, este de părere Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Afacerile românești au rămas oarecum captive, spune el.
Exporturile din România către aceste ţări din afara spaţiului comunitar creează 1,1 milioane de locuri de muncă. Iar la nivelul Uniunii Europene – UE au fost create 36 de milioane de locuri de muncă datorită comerţului cu aceste țări.
Este necesar ca factorii de decizie şi antreprenorii să valorifice liberalizarea pieţei pentru că, la momentul actual, România se bazează 75% pe comerţul intracomunitar, este de părere Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Mai ales că, în următorii 10-15 ani, 90% din creşterea mondială se va produce în afara Uniunii Europene.
”Internaţionalizarea afacerilor este un scop al nostru, de a sprijini antreprenoriatul din România, dincolo de graniţele Uniunii Europene, unde am rămas oarecum captivi. Uniunea Europeană are 41 de acorduri cu 72 de state. Sunt acordurile de răsunet, precum cele cu Japonia, Canada, Vietnam, regiunea Mercosur. Această nouă generaţie de acorduri comerciale contribuie la diversificarea comerţului de bunuri, servicii şi investiţii creând oportunităţi şi locuri de muncă atât pentru exportatori, cât şi pentru importatori. 36 de milioane de locuri de muncă din Uniune au fost create datorită comerţului cu statele din afara spaţiului comunitar. În medie, fiecare miliard de euro exportat din Uniunea Europeană creează 14.000 de locuri de muncă. Exporturile din România în ţările din afara spaţiului comunitar creează 1,1 milioane de locuri de muncă. Practic, am putea vorbi de 1 din 7 locuri de muncă la nivel european, creat datorită exportului României către ţările din afara Uniuni Europene”, a spus Daraban, în cadrul unui forum pe tema comerţului de liber schimb extra-comunitar.
În plus, volumul de marfă derulat prin porturile din Lituania, Letonia, Estonia, Croaţia, Polonia, Slovenia, România şi Bulgaria este la o cifră care ar trebui să pună pe gânduri, spune președintele CCIR:
”România de bazează în proporţie de 75% pe comerţul intracomunitar. În 2018, valoarea exporturilor româneşti către celelalte 27 de ţări din Uniunea Europeană a avut o pondere de 76,6% din total exporturi, iar importurile au ajuns la 74,6%. Faptul că, în următorii 10-15 ani, 90% din creşterea mondială se va produce în afara Uniunii Europene este necesar ca factorii de decizie şi antreprenorii să valorifice liberalizarea pieţei pentru a rămâne competitivi şi de succes într-o economie globalizată. Anul trecut, a avut loc „Iniţiativa celor Trei Mări”. Vorbim despre 13 state, dintre care 11 sunt din fostul bloc comunist şi doar Austria fiind ţara cu tradiţie în economia de piaţă. Am făcut un calcul vizavi de ce înseamnă volumul de marfă derulat prin porturile din Lituania, Letonia, Estonia, Croaţia, Polonia, Slovenia, România şi Bulgaria şi ne-a dat o cifră care ar trebui să ne pună pe gânduri pe toţi din acest grup, pentru că volumul total al acestor porturi nu ajunge nici la jumătate din porturile lumii. Comerţul exterior „over seas’ este destul de precar”.
Conform datelor prezentate de către preşedintele CCIR, la doi ani de la intrarea în vigoare a Acordului Economic şi Comercial cuprinzător CETA, dintre Uniunea Europeană şi Canada, schimburile comerciale dintre România şi Canada sunt în creştere. „Dacă în 2016, aveam un deficit comercial de 16,4 milioane de euro pentru România, în 2017 valoarea schimburilor comerciale a însumat 307,9 milioane de euro, şi o creştere semnificativă a exporturilor în Canada, de la 105,4 milioane de euro, în 2016, la 193,6 milioane de euro, în 2017”, a subliniat Daraban.
Şeful CCIR a menţionat la scurt timp după semnarea Parteneriatului economic UE-Japonia, Camera de Comerţ şi Industrie a României, împreună cu Ambasada Japoniei în România s-a implicat activ în promovarea acestui acord în rândul mediului de afaceri. ”
Deşi balanţa comercială între România şi Japonia este deficitară pentru România, de minus 98,9 milioane de euro în 2018, schimburile comerciale între cele două ţări se află pe un trend crescător. Valoarea exporturilor româneşti în Japonia s-a ridicat la 233,6 milioane de euro, în 2017, la 259,2 milioane de euro în 2018, în timp ce importurile au crescut de la 346,8 milioane de euro, în 2017, la 348,1 milioane de euro, în 2018. În primele cinci luni din anul 2019, exporturile României în Japonia au atins cifra de 109,8 milioane de euro, cu 109,4% mai mult decât exporturile din 2018, iar importurile din Japonia au crescut cu 84% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, atingând cifra de 128,7 milioane de euro”, a adăugat reprezentantul CCIR.