'Cu toate că au trăit mai mult decât dinozaurii, azi 23 din cele 27 de specii de sturioni şi peşti cu padelă sunt pe cale de dispariţie la nivel mondial, conform Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Sturionii sunt una dintre cele mai ameninţate specii de pe Pământ, patru dintre ele fiind considerate ca fiind posibil dispărute. Cu toate acestea, sturionii sunt speciali pentru valoarea lor extraordinară culturală, comercială şi ecologică', notează realizatorii studiului de specialitate, citați de Agerpres. 

Potrivit WWF, principalele cauze ale dispariţiei sturionilor sunt: pescuitul excesiv (care continuă, în ciuda interdicţiilor de pescuit existente) şi alterarea de către om a fluviilor. De asemenea, barierele fizice, cum ar fi barajele, blochează migraţia şi perturbă fluxul natural al fluviilor, esenţial pentru depunerea icrelor. O altă problemă o reprezintă regularizarea râurilor şi navigaţia. 

Raportul 'Salvând Sturionii' subliniază necesitatea de a lucra în patru domenii pentru a-i proteja, respectiv: combaterea pescuitului excesiv, identificarea şi protejarea habitatelor-cheie, conservarea stocurilor şi informarea oamenilor cu privire la valoarea culturală, comercială şi ecologică enormă a sturionilor. 

"Acum este momentul să luăm măsuri urgente pentru a inversa această tendinţă. O abordare de conservare concertată la nivel mondial poate ajuta ca aceşti giganţi arhaici ai apelor să rămână o sursă de mândrie şi un mijloc de dezvoltare în următoarele secole", a precizat Deon Nel, director conservare WWF, într-un comunicat de presă al organizaţiei. 

Conform datelor oficiale, România, până nu demult, printre primele 10 ţări exportatoare de caviar din lume. Populaţiile de sturioni au scăzut odată cu ridicarea celui mai mare baraj de-a lungul Dunării, la Porţile de Fier, în anii 1980. Acesta a limitat drumul sturionilor la 863 km al Dunării Inferioare, astfel distrugând zone importante de reproducere, notează WWF-România. 

Pe de altă parte, stocurile reduse de peşte nu se limitează doar la sturioni, susţin realizatorii studiului. Printre speciile de peşte indigene, comerciali şi de agrement ameninţate în întreaga lume sau sunt în declin se află: somonul, scrumbia, dorada şi anghila. 

La începutul lunii mai, WWF-România anunţa că pescuitul sturionilor din Dunăre va fi interzis încă 5 ani. Prohibiţia se aplică pentru toate cele cinci specii de sturioni din Dunăre (cegă, morun, nisetru, păstrugă şi viză), precum şi pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre. 

Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oară în România în 2006, pentru o perioadă de 10 ani. 

Totodată, pescuitul acestor specii este interzis şi în celelalte ţări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicţia este în vigoare şi în Ucraina din 1996, iar în Georgia din 1967. În Rusia există interdicţia de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia doreşte să extindă interdicţia şi pentru Marea Caspică. 

Din anul 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii şi produsele provenite de la aceştia trebuie să fie însoţite de documentele CITES în comerţul internaţional şi tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în SUA, produsul adus pe piaţa din Uniunea Europeană trebuie să aibă etichetă CITES.