Producătorii de cărămizi încing cuptoarele pentru a profita de cererea mai mare venită, în acest an, din partea dezvoltatorilor de locuinţe, dar au temeri în privinţa capacităţii acestora de a păstra acelaşi ritm şi în anii următori.
După cinci ani de scădere continuă, volumul de blocuri ceramice vândut în 2014 a înregistrat o creştere de 3-4%, până aproape de 2,1 milioane de metri cubi. Primele semne de redresare a pieţei au fost simţite însă doar de cei patru producători care au mai rămas activi, după ce în 2008 piaţa era împărţită la circa 40 de companii. Wienerberger, Brikston Construction Solutions (fosta Ceramica Iaşi), Cemacon şi Siceram acoperă circa 84% din piaţa de blocuri ceramice, estimată anul trecut la o valoare de 82 mil. euro. Această evoluţie oglindeşte traseul urmat de piaţa rezidenţială, spre care este direcţionată cea mai mare cantitate din cărămida produsă.
Tendinţa de creştere a continuat şi în prima parte a acestui an, când s-a observat o revenire a apetitului investitorilor imobiliari pentru sectorul rezidenţial. În primul trimestru au fost predate circa 9.200 de locuinţe la nivel naţional, în creştere cu 11,5% faţă de anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Un semnal şi mai puternic este dat de faptul că, în primul semestru, numărul de locuinţe vândute prin „Prima Casă“, program care facilitează majoritatea tranzacţiilor cu locuinţe, a crescut cu peste 40%, până la 15.600 de unităţi, un indiciu clar de revenire a încrederii cumpărătorilor în piaţa rezidenţială. Pe acest fond, producătorii de cărămizi mizează pe o creştere a cererii cel puţin comparabilă cu cea din 2014. Totuşi, sunt voci din industrie care atrag atenţia asupra faptului că piaţa rezidenţială s-ar putea confrunta din nou cu un exces de locuinţe spre finalul anului, situaţie care va forţa dezvoltatorii să construiască mai puţin în anii următori.
„Sectorul blocurilor ceramice va creşte în raport cu anul trecut cu cel puţin 5%-7%, pe fondul volumului mai mare de lucrări pentru locuinţe. Totuşi, au fost trase deja semnale de alarmă că spre partea a doua a anului vom asista la o încetinire a cererii de corpuri de zidărie. Se pare că piaţa nu poate să absoarbă zecile de mii de unităţi locative care se livrează. Întrebarea este cine o să stea în ansamblurile construite acum? În ultima vreme, între preţurile anunţate de dezvoltatorii imobiliari şi cele reale este un ecart substanţial“, a declarat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Totodată, plafonul de preţ fixat de „Prima Casă“ la 60.000 de euro a obligat constructorii de locuinţe să caute materialele cu cele mai mici preţuri, ceea ce orientează piaţa către cărămizi ieftine şi neprofitabile pentru producători.
Cărămidă mai scumpă
Faţă de 2008, blocurile ceramice s-au ieftinit cu circa 40% şi au ajuns să coste 35-36 euro/metru cub. Astfel, chiar dacă volumele vândute au scăzut cu circa 32% în ultimii şase ani, valoric, piaţa s-a înjumătăţit, din cauza reducerii preţurilor de vânzare. Totuşi, anul acesta producătorii vorbesc tot mai des despre scumpiri. „2015 cred că este primul an după începerea crizei în care vom asista la o creştere de preţuri care se păstrează întreg anul. Pe lângă nevoia producătorilor de a-şi menţine profitabilitatea, care a fost lovită în 2014 foarte tare de fiscalitate şi creşterea preţurilor la combustibil, apare şi presiunea creşterii costului utilităţilor. În acelaşi timp, creşterea cererii va crea posibilitatea scumpirii produselor“, apreciază Iulian Mangalagiu, directorul executiv al Brikston, noua denumire a Ceramica Iaşi, rezultată după ce fondul asiatic de investiţii ADM Capital a cumpărat de la Advent 85% din producătorul ieşean. După ce anul trecut a vândut 343.000 metri cubi de blocuri ceramice, pe care a încasat 15,8 mil. euro – în uşoară scădere faţă de 2013, Mangalagiu îşi doreşte o cifră de afaceri superioară pentru acest an.
În cazul Cemacon, dinamica preţurilor a întrecut-o pe cea a volumelor rulate în primul trimestru. Producătorul clujean a înregistrat o creştere de 51% a volumelor vândute şi de 68% a veniturilor.
„Chiar dacă estimarea noastră era de creştere pentru 2015, pe fondul îmbunătăţirii consumului, jucătorii din piaţă au anunţat creşteri de câteva procente, care nu se regăsesc, totuşi, nici acum în preţurile de vânzare din piaţă“, explică Viorel Iacob, directorul de vânzări al Cemacon. Rezultatele primului trimestru îi motivează pe reprezentanţii companiei să fie optimişti în privinţa atingerii obiectivului de creştere a cifrei de afaceri cu peste 30% propus pentru acest an.
Creşterile de preţuri care apar în statistici sunt, însă, înşelătoare, pentru că includ şi costul transportului, este de părere Claudiu Georgescu. În plus, producătorii nu comunică discount-urile, care se facturează separat. „Fiecare dealer stabileşte un alt preţ în raport cu clienţii săi. Ei au un preţ de listă oficial, dar pe baza lui se fac calcule individuale“, comentează preşedintele APMCR.
În ceea ce priveşte întreaga piaţă a materialelor de construcţii, el se aşteaptă la un nou an de stagnare dacă rectificarea bugetară nu va debloca investiţiile în infrastructura rutieră. În ultimii doi ani, valoarea pieţei a rămas la 3,2 mld. euro. „Oricât de multe case am construi, valoarea caselor comparativ cu valoarea unui kilometru de autostradă este mică. Dacă nu pornesc lucrările publice o să avem exact situaţia de anul trecut“, subliniază Georgescu.
Se redeschid fabricile
Capacitatea de producţie a fabricilor de blocuri ceramice din România depăşeşte cu circa 35% cererea, dar acest aspect nu a împiedicat redeschiderea unor unităţi aflate în conservare.
„Acum 2-3 ani, diferenţa dintre capacitatea instalată şi cererea de pe piaţă era de 60%. Acest lucru a făcut ca multe fabrici mici care aveau tehnologie veche să închidă liniile de producţie. Acele linii există încă şi, în viitor, ele pot fi reactivate dacă piaţa o va permite. Ţinând cont de evoluţia pieţei din ultimii ani, o nouă investiţie în creştere de capacitate ar putea fi posibilă doar peste 7-10 ani“, spune Iulian Mangalagiu.
Acest calcul nu a împiedicat compania Cemacon să redeschidă în acest an fabrica de la Zalău, aflată în conservare din 2011. Prin această decizie, producătorul şi-a suplimentat cu 33% volumele generate de unitatea din Recea, chiar dacă zona Transilvaniei înregistrează cea mai mare supracapacitate de producţie din ţară. Cemacon a trecut în ultimii trei ani printr-un amplu proces de restructurare a datoriilor create de construcţia fabricii de la Recea, în urma căruia creditorul companiei, Erste Bank, i-a preluat 33% din acţiuni. Mişcarea a condus la revigorarea spectaculoasă a companiei clujene, care după cinci ani de pierderi se aşteaptă să încheie anul acesta pe profit, după un prim trimestru cu un rezultat de circa 1,8 mil. euro. Această evoluţie face ca reprezentanţii Cemacon să fie mult mai încrezători decât concurenţa.
„Cu o creştere medie reală de minim 15% pe an, în următorii 3-4 ani estimăm că întreaga capacitate de producţie poate fi absorbită de piaţă. Însă oportunităţi de investiţii există chiar şi acum. Cu o viziune de creştere corectă, sănătoasă, dar inovatoare, este loc chiar şi acum pentru noi investiţii în această piaţă“, menţionează Viorel Iacob.
Dovadă stă tranzacţia de achiziţie a fabricii de cărămidă din Berca, judeţul Buzău, parafată în vara anului trecut. Omul de afaceri Omer Susli, proprietarul magazinelor Praktiker din România, a cumpărat, prin intermediul companiei sale Search Chemicals, fabrica Kronberger din Buzău, aflată în insolvenţă. Fabrica a costat 2,94 mil. euro, iar producţia a fost reluată în luna august.
O investiţie într-o nouă fabrică ar putea veni din partea austriecilor de la Wienerberger, care operează deja trei unităţi de producţie în România. Compania are închiriat încă din 2012 un teren de 41 hectare în Războieni, judeţul Iaşi, pentru o nouă fabrică, însă a amânat decizia de construcţie din cauza consumului slab.