„Nu ne dorim acest lucru (carantinarea Capitalei – n.r.), în mod evident. Pe de altă parte, există o metodologie care este stabilită de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe baza practicilor la nivel mondial.
Direcţiile de sănătate publică trebuie să evalueze în fiecare localitate toţi indicatorii în baza cărora să poată lua această decizie şi aţi văzut că s-au luat aceste decizii de carantinare, la propunerea DSP-urilor, cu aprobarea Comitetelor pentru situaţii de urgenţă”, a precizat Ludovic Orban, întrebat dacă se va lua o decizie de carantinare a Bucureştiului în perioada următoare.
Rata de infectare nu este singurul factor în decizia carantinării
„Există o rată (de infectare – n.r.) stabilită. Am spus că sunt mai mulţi parametri. Nu sunt specialist în astfel de decizii de carantinare. Aceasta este o decizie pe care o iau specialiştii, medicii epidemiologi, cei care cunosc foarte bine criteriile după care se iau astfel de decizii”, a precizat prim-ministrul.
Măsurile luate diferă de la zonă la zonă
Premierul Ludovic Orban a declarat că măsurile luate în zonele carantinate diferă, în funcție de analizele care se fac la nivel local.
„Principalul obiectiv al carantinării este acela de a împiedica ca cetăţenii dintr-o zonă cu rată mare de infectare să poată să distribuie virusul în altă parte.
Al doilea obiectiv urmărit este reducerea ratei de infectare prin nişte măsuri de restricţie. De la caz la caz, în funcţie de localitate, de evaluările care se fac din analize epidemiologice privind locurile unde se îmbolnăvesc, se iau decizii în interiorul zonei carantinate.
Aceste decizii nu sunt similare în toate localităţile, pentru că de la localitate la localitate analiza indică alte surse de îmbolnăvire care sunt prioritare şi, implicit, recomandă realizarea unor restricţii spre acele tipuri de activităţi (…) unde se îmbolnăvesc cei mai mulţi”, a explicat premierul.
El a subliniat că decizia carantinării se ia atunci când, în baza analizei făcute de DSP, potrivit metodologiei INSP, se constată necesitatea unui astfel de demers.
Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin