Aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele terestre reprezintă, pe lângă o decizie istorică, un moment de referință cu un impact semnificativ asupra economiei naționale și protecției mediului.
„Aderarea României la Schengen nu este doar un reper politic, ci și o victorie pentru sustenabilitate și eficiență economică. Prin reducerea consumului inutil de combustibil și a emisiilor, facem progrese concrete către un viitor mai eficient pentru industria transporturilor”, a declarat Răzvan Nica, CEO Carbon Tool.
Impactul aderării României la spațiul Schengen asupra economiei și mediului
Înainte de aderare, camioanele de marfă înregistrau întârzieri considerabile la granițe, acumulând aproximativ 23,5 milioane de ore de așteptare anual, conform unui studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Potrivit evaluărilor realizate de Carbon Tool, o platformă avansată destinată calculării și reducerii amprentei de carbon, aceste întârzieri au condus la:
- Consumul inutil de 35 de milioane de litri de motorină – suficient pentru a alimenta peste 700.000 de mașini timp de o lună.
- Aproape 95.000 de tone de emisii de CO₂ anual, o cantitate care ar necesita peste 1,5 milioane de copaci pentru a fi absorbită.
Economiile realizate, în valoare de 53 milioane de euro anual, sunt echivalente cu combustibilul necesar pentru 100.000 de călătorii dus-întors între București și Timișoara sau cu compensarea emisiilor unui oraș de dimensiunea Clujului timp de o săptămână.
Beneficiile aderării țării noastre la Schengen
Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, România beneficiază de avantaje semnificative:
- Costuri operaționale reduse – Economiile pentru transportatori sunt echivalente cu bugetul anual de combustibil al unui oraș mic.
- Eficiență logistică sporită – Timpul mai scurt de livrare reduce presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și consolidează încrederea partenerilor comerciali internaționali.
- Contribuție directă la sustenabilitate – Reducerea emisiilor de CO₂ și minimizarea consumului de resurse reprezintă un pas important către un sistem logistic mai ecologic.
