Aproape 85% din necesarul de energie ale României ar putea proveni din surse regenerabile în 2050. Estimarea aparține Greenpeace România, în raportul Energy Revolution, care arată că, în prezent, doar un sfert din energia primară de căldură utilizată este produsă din resurse regenerabile. Însă până în 2050 este cale lungă, iar producția de energie din cărbune rămâne ridicată, în ciuda problemelor de mediu.
Datele Institutului Național de Statitică ne arată că, anul trecut, din producția totală de energie, de 63.252 GWh (dintre care import 1.036 GWh), energia hidroelectrică a însumat 14,946 GWh, cea eoliană 1.387 GWh, iar cea termoelectrică (furnizate de cărbune, hidrocarburi lichide și gazoase și alți combustibili), 45.883 GWh. Producția din cărbune s-a ridicat la 24,751 GWh, fiind principala sursă de energie electrică a țării.
Și în prezent, conform datelor în timp real furnizate de Transelectrica, producția de energie din cărbune reprezintă aproape 40% din total, urmată de cea hidroelectrică cu 22%, de cea din hidrocarburi cu aproape 18% și cea nucleară, cu circa 16%. Energia eoliană produce mai puțin de 4%.
Investiții de ordinul miliardelor de euro
România are potențial foarte bun pentru energie regenerabilă. Conform Ernst & Young, indicele de atractivitate pentru energie regenerabilă situează țara noastră pe locul 13 la nivel global. Atractivitate care ne poate aduce, până în 2030, un plus de 6.000 de locuri de muncă, reducerea costurilor de combustibil, securitate energetică și dependență redusă de importuri. Dacă sectorul de energie se va îndrepta către surse regenerabile.
Partea pozitivă a prezentului este cursa investițiilor în parcuri eoliene și fotovoltaice. CEZ a instalat, recent, și ultima turbină din cele 240 de la Fântânele-Cogealac, parc cu o capacitate de 600 MW, suficientă pentru un milion de gospodării. Hidroelectrica, societate care furnizează și acum peste 20% din producția totală de energie deși lucrează la jumătate din capacitate, a anunțat că, anul viitor, vrea să înceapă construcția a șapte centrale hidroelectrice, proiecte estimate la 200 milioane euro, a două parcuri fotovoltaice și a unor unități eoliene, pentru care investiția este estimată la 50-100 milioane euro. Hidroelectrica însă trebuie să iasă din insolvență, lucru care, conform administratorului judiciar, nu se va mai întâmpla anul acesta.
Probleme are, încă, și Complexul Energetic Oltenia (CEO), al doilea producător de energie după Hidroelectrica, cu producția din cărbune. CEO are nevoie de investiții de 1,2 miliarde euro pentru eficientizare și producție. O parte din acești bani, 400 milioane euro, ar trebui să vină din oferta publică inițială ce va avea loc anul viitor, dar nu prin vânzarea unui pachet deținut de stat, ci prin majorare de capital social (emitere de acțiuni noi). „Necesarul de investiții noi este 1,2 miliarde euro, iar 400 milioane euro reprezintă diferența dintre resursele proprii și totalul necesar“, spune Constantin Bălășoiu, directorul Sucursalei Electrocentrale Craiova.
Industria energetică, indiferent de sursele utilizate, are nevoie de investiții enorme în următorii ani, comparabile valoric doar cu cele din infrastructură. Dar cu speranțe mai mari de realizare, deoarece este implicat și sectorul privat.
