Potrivit Codului Fiscal în vigoare, de Anul Nou, supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil dispare iar TVA scade cu un punct procentual, până la 19%. Astfel, benzina şi motorina ar urma să se ieftinească cu circa 10%, până la nivelul de 4,40 de lei pe litru. Ieftinirile ar urma să devină realitate doar dacă Guvernul nu dă, pe ultima sută de metri a anului, o OUG care să anuleze/amâne aceste scăderi de taxe, lucru, de altfel, foarte posibil.
În prezent, potrivit ultimului Oil Bulletin al Comisiei Europene, preţul mediu al carburantului comercializat în România, atât benzină cât şi motorină, este de circa 4,9 lei/litru(1,1 euro). Impactul eliminării supraaccizei este, potrivit calculelor Capital, de aproximativ 40 de bani pe litru. Astfel, mia de litri de benzină ar urma să coste, de la 1 ianuarie, 1.656 lei, de la 2.035 lei în prezent. La motorină, 1.000 de litri vor costa 1.518 lei, de la 1.900 de lei în present.
La cei 40 de bani, impactul eliminării supraaccizei, se adaugă încă 10 bani din reducerea generalizată a cotei TVA de la 20% la 19%. Per total, Anul Nou ar urma să aducă preţuri ale benzinei şi motorinei de circa 4,4 lei pe litru, luând în calcul referinţa din prezent, deci o ieftinire, peste noapte, de circa 10%.
Acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost introdusă de Guvernul Victor Ponta de la 1 aprilie 2014 cu scopul de a finanţa proiectele de intrastructură rutieră. Ulterior însă, chiar şi fostul premier Ponta a recunoscut că nu a fost un proiect bun deoarece Executivul nu a reuşit să deblocheze procedurile pentru a investi banii în autostrăzi, însă aceasta a ajutat la asigurarea unui spaţiu fiscal.
Potrivit ministrului Finanțelor, Anca Dragu, anul trecut supraacciza a adus la bugetul de stat 30 de milioane de lei.
Pleacă taxa, vine taxa
Autorităţile intenţionează să înlocuiască, din 1 ianuarie, timbrul de mediu cu o taxă pe consumul de combustibil, care să fie de aproximativ 2 lei pe fiecare plin, la care să se adauge o impozitare diferenţiată a maşinilor în funcţie de norma de poluare a motorului, a anunţat recent ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
"Da, timbrul de mediu este ilegal, cum au fost şi toate celelalte dinainte. Aşa a fost declarat de către Curtea Europeană de Justiţie, dar timbrul actual mai are o problemă, şi anume faptul că el nu taxează corect poluarea. Ar trebui să fie un timbru de poluare care să taxeze poluarea pe principiul 'Poluatorul plăteşte'. Din punctul meu de vedere, şi asta este ceea ce am discutat la nivelul Grupului de lucru, acest timbru de mediu în forma actuală trebuie abrograt, dar trebuie înlocuit cu altceva. Una dintre variantele pe care noi am luat-o în calcul şi pe care Ministerul Mediului a propus-o Grupului de lucru a fost o taxare a consumului de combustibil, şi atunci fiecare este taxat echitabil în funcţie de cât rulează, cât consumă. Vorbim despre un pachet în doi piloni: pe de o parte, taxarea combustibilului folosit cu o sumă mică, undeva la 2 lei pe fiecare plin de combustibil, şi pe de altă parte, o impozitare diferenţiată a autovehiculelor în funcţie de norma de poluare a motorului. Asta este propunerea noastră, dar Parlamentul este suveran şi va decide dacă se ia în considerare această propunere sau nu", a explicat ministrul Mediului.
Întrucât “2 lei pe plinul de combustibil” este un indicator foarte relativ, pentru că rezervoarele au capacităţi diferite, nu este clar cât poate fi impactul noii taxe în litrul de carburant. Dacă totuşi luăm o referinţă de 50 de litri pentru un rezervor, putem aprecia, în urma unui calcul aproximativ, că posibila taxă pe consumul de carburant ar reprezenta circa 5 – 7 bani pe litru.
Preţul benzinei şi motorinei comercializate în România conţin, în procent de 55 – 58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea, se numără TVA, acciză, supracciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate – ţiţei, componenta curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Practic, peste jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de vânzări, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/ euro.
