După aproape un an de amânări, „cardul Kogălniceanu“ va ajunge în această săptămână pe masa Guvernului. După adoptare, IMM-urile vor beneficia de garanţii de stat pentru creditele contractate de la bănci, precum şi de subvenţionarea guvernamentală a dobânzilor.
«Actul normativ va fi cu siguranţă luat în discuţie în următoarea şedinţă a Executivului», ne-a spus ministrul mediului, Laszlo Borbely. În contextul actual, în care băncile oferă tot mai greu credite IMM-urilor, pe fondul crizei economice, prin acest program, întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de facilităţi pentru cazul în care vor contracta credite mai mici de 150.000 lei.
Potrivit proiectului, statul va garanta până la 80% din creditul contractat de IMM-uri şi va subvenţiona 50% din dobândă. Pe de altă parte, băncile care vor acorda împrumuturi în acest program vor trebui să perceapă o dobândă preferenţială, sub nivelul obişnuit al pieţei.Împrumuturile cu garanţii de stat prin acest card vor fi pe o durată de un an, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
„Linia de credit este pusă la dispoziţia solicitantului în funcţie de preferinţa sa de către una din băncile comerciale participante la acest program guvernamental. La deschiderea liniei de credit IMM-urile, persoanele fizice autorizate primesc un card bancar tip Master Card, cu care, oriunde pe teritoriul ţării, pot efectua plăţi oricând, pot ridica numerar, nefiind necesară deplasarea la banca în care au deschisă linia de credit. De pe contul curent deschis, aferent Cărţii de credit Kogălniceanu, se pot iniţia transferuri bancare, respectiv se pot primi sume încasate de titular“, se arată în proiectul deputatului UDMR Petru Lakatos.
El a propus introducerea acestei facilităţi pentru IMM-uri încă din toamna anului trecut, dar autorităţile au avut rezerve în a-l adopta pentru că garanţiile şi subvenţiile oferite IMM-urilor vor fi incluse în deficitul bugetar. „Proiectul iniţial rămâne valabil. Astfel, va fi păstrată limita de 150.000 lei pentru creditele garantate se stat, plus subvenţia la dobândă, aşa cum apare în actul normativ propus de UDMR“, a precizat Borbely.
Guvernul ar putea condiţiona acordarea facilităţilor de plata datoriilor la stat, de către IMM-uri, pentru a stimula firmele să-şi achite obligaţiile către stat, dar este vorba despre datoriile exigibile, adică cele care pot fi executate imediat de către creditor. În plus, firmele trebuie să funcţioneze de cel puţin un an pentru a accesa „cardul Kogălniceau“.
De ce carte de credit Kogălniceanu?
Deşi propus de un UDMR-ist, cardul poartă numele unui mare politician român. Motivaţia iniţiatorului constă în faptul că perioada guvernării Mihail Kogălniceanu (1863-1865) a fost cea mai însemnată din punctul de vedere al reformelor adoptate în România, reforme care au pus, în fapt, bazele statului român modern.
De numele său au fost legate, de altfel, Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863), Legea agrară (1864), Legea învăţământului (1864), introducerea Codului civil şi a Codului penal, constituirea Curţii de Conturi, înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, adoptarea Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris (document cu rol de lege fundamentală a Principatelor Unite în perioada 1864-1866).