Banca Agricola a dotat de curand patru comercianti din comuna Pogoanele cu aparate de incasat de pe card. „Avem la Pogoanele 60 de posesori de card. Au venit oamenii si ne-au cerut carduri: „Daca are popa card, vrem si noi”. Le-am creat si posibilitatea sa le foloseasca. Politica noastra este sa facem utile cardurile emise. Omul isi primeste salariul pe card dar nu il cheltuieste doar in hoteluri, baruri si restaurante”, afirma Cristian Tudorancea, director la Directia de Produse, Servicii Bancare si Relatii cu Publicul la Banca Agricola.
In momentul de fata, in Romania sunt cinci banci emitente de carduri, fiecare dintre ele acordand o atentie, mai mare sau mai mica, acestui sector. In cazul emiterii de carduri, beneficiile bancilor sunt imediate, ele atragand fondurile utilizatorilor la fel ca orice instrument de economisire. Cum fiecarui titular de card trebuie sa i se ofere si posibilitatea de a-l utiliza, bancile sunt obligate sa investeasca in aparate de eliberare a numerarului si in marirea retelei de magazine unde se poate plati cu cardul. Costurile sunt insa foarte mari. Pretul unui ATM oscileaza intre 10.000 si 30.000 de dolari, in functie de marca aparatului, complexitatea acestuia, marimea lotului comandat si bineinteles, de abilitatea negociatorilor bancii. ATM-urile din Romania sunt fabricate de companii celebre din domeniul informaticii: NCR, Digital, Fujitsu, IBM, ICL, Bull, Siemens-Nixdorf. Majoritatea comerciantilor care accepta plata cu carduri sunt dotati cu aparate de facturat mecanice (tip ZIP-ZAP). De acestea nu pot insa beneficia posesorii cardurilor neembosate (numele posesorului si codul cardului nu este scris in relief). Maestro si VISA Electron, cele mai folosite carduri pentru plata salariilor, nu pot fi utilizate decat in mediu electronic. Numarul magazinelor care dispun de echipament electronic de confirmare si inregistrare a tranzactiei (POS) este mult mai mic. In cazul ZIP-ZAP-urilor, comerciantul trebuie sa dea un telefon pentru a verifica daca posesorul are in cont suma de bani necesara tranzactiei. Confirmarea solvabilitatii clientului este data de Romcard, centrul de procesare a tranzactiilor cu carduri, ai carui actionari sunt Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Comerciala Ion Tiriac si Banca Romana pentru Dezvoltare. „Pentru confirmarea tranzactiilor realizate pe aparate POS, se foloseste o linie telefonica speciala care leaga comerciantul de computerul central al Romcard. Verificarea se face in timp real, la fel si decontarea intre banca emitenta a cardului si banca posesoare a POS-ului. Banc Post dispune de propriul sistem informatic de procesare. Daca intre cele patru banci membre ale Romcard verificarile si confirmarile se fac direct, pentru verificari si decontari intre Banc Post si alt emitent de carduri roman, informatiile sunt transmise intai in strainatate, la VISA sau la Europay, si abia apoi se intorc la banca autohtona”, spune Marin Mitroi, director general al Romcard. Comerciantii sunt inca destul de reticenti in introducerea sistemului de plata cu carduri, dar in timp situatia se va schimba. „Piata a atins un anumit punct de echilibru, in care persoane fizice si firme vin singure la banca pentru a deschide conturi de card. Aceasta situatie creeaza o presiune asupra comerciantilor pentru a accepta plata cu carduri a marfurilor si serviciilor. La randul sau, dezvoltarea retelei de comercianti va stimula cresterea numarului de utilizatori”, afirma Corneliu Cojocaru, purtator de cuvant al Bancii Comerciale Romane.
Pe langa economiile legate de manipularea cash-ului, comerciantii atrag clientii straini care prefera utilizarea acestui sistem de plata. Costul inchirierii unui POS difera de la banca la banca. BCR percepe un tarif lunar de 20 USD, Banca Agricola, 10 USD, iar Banc Post, 15 USD. Pentru fiecare tranzactie cu card, comerciantului i se percepe un comision negociabil care variaza intre 3 si 5% din valoarea tranzactiei.
„Comerciantii au devenit foarte abili in a negocia comisioanele. Ne spun ca au oferte mai bune de la alte banci, in incercarea de a le micsora”, spune Elena Barbu, director la Directia Operatiuni Necomerciale a BCIT. Intotdeauna, comerciantii dotati cu POS-uri au la indemana si un ZIP-ZAP.
Majoritatea bancilor amplaseaza ATM-uri in functie de numarul de carduri emise intr-o anumita zona si numarul de utilizatori potentiali ai aparatului. Exista trei categorii mari de locatii: locurile foarte aglomerate si circulate, intreprinderile mari, unde plata salariilor se face pe card, si sucursalele bancilor emitente. Locul cu cel mai mare numar de ATM-uri din tara se afla vizavi de Universitatea Bucuresti, la sediul central al BCR, unde sunt montate cinci aparate: doua in afara bancii, unul in banca, pentru clienti, si alte doua in incinta cladirii, pentru salariatii BCR. In fiecare resedinta de judet, oras mare sau statiune, a fost instalat cel putin un aparat de eliberare a numerarului. ATM-uri au ajuns si la tara, unde au fost instalate, in special, pentru salariatii unor firme mari din zona. Locuitorii din Sannicolau Mare sau Secuieni se mandresc cu aparatele moderne de unde isi pot ridica banii din cont. Pentru viitor, fiecare banca emitenta a planificat extinderi masive ale retelelor de comercianti si de ATM-uri proprii.