Dupa cum explica Patrick Gelin, presedintele BRD Groupe Societe Generale, Normele BNR nu cuprind noi dispozitii in privinta cardului de credit, “ci ating doar creditul de consum”. Cum cardul de credit era deja limitat la trei salarii nete ale solicitantului inca de anul trecut, aceasta va fi si limita care va ramane in picioare dupa data de 1 septembrie, data de la care vor intra in vigoare noile norme de creditare.
Diferenta dintre un card de credit si un credit simplu de consum este data de faptul ca un card de credit odata contractat ramane o linie de credit deschisa pe viata. Bineinteles, cu conditia ca posesorul cardului sa se dovedeasca a fi bun platnic.
Decizia BNR de a nu introduce reglementari separate pentru aceste produse bancare se datoreaza, probabil, si faptului ca ponderea cardurilor de credit este de numai 10% – 15% din totalul sistemului bancar, precum si datorita fluctuatiilor care se inregistreaza in rambursarea unui credit contractat pe card. Nefiind vorba de un credit propriu-zis la care sa se poata calcula o rata lunara fixa, ci de o linie de credit la care solicitantul poate apela oricand cu sume diverse, ratele sunt fluctuante, iar banca nu poate calcula cu exactitate ratele viitoare ale unui client.
In plus, facilitatile de overdraft, atasate cardurilor de salarii, nu sunt deocamdata cuprinse in nici un fel de raportare, iar bancile trebuie sa se bazeze pe buna credinta a solicitantului de card de credit.
In ultima perioada, tipurile de carduri de credit existente pe piata romaneasca s-au imbogatit cu o noua formula: cardul de credit de tip cobranded. Dupa aparitia cardurilor EuroLine Retail Service (n.r. – carduri de credit acceptate de o retea de magazine partenere), bancile au inceput sa se orienteze catre acest segment de piata.
Au aparut carduri de acest tip emise de Banca Transilvania in parteneriat cu reteaua la care are acces Credisson, de Finansbank impreuna cu o retea extinsa de magazine partenere, iar, mai nou, cardurile emise de BRD Groupe Societe Generale, in parteneriat cu Carrefour si Praktiker. Totusi, chiar daca aceste tipuri de carduri se obtin in conditii ceva mai laxe decat cardurile traditionale de credit, acestea prezinta dezavantajul ca nu pot fi utilizate decat in anumite magazine si hipermarketuri si nu pot fi utilizate pentru retragerea de numerar de la bancomat.
Este de asteptat in aceste conditii ca piata cardurilor sa cunoasca o dezvoltare deosebita in urmatoarea perioada. Cu toate acestea, bancherii nu sunt foarte optimisti in aceasta privinta. “In timp, cardurile de credit vor prinde puteri, dar momentan este un instrument insuficient exploatat”, apreciaza unul dintre bancheri. Sunt cel putin patru motive pentru care cardurile de credit nu functioneaza cu motoarele turate la maximum chiar cu acest avantaj, de a permite o limita mai mare de creditare decat va permite in viitor un credit de consum.
Timpul fizic de obtinere a unui card de credit este dublu fata de cel pierdut pentru obtinerea unui credit de consum. Deocamdata, cardul ca instrument financiar nu este suficient de dezvoltat (nu poate fi folosit pentru transferuri bancare, de exemplu, pentru schimb valutar sau alte tipuri de operatiuni, care nu se fac decat tot la ghiseul bancii).
De asemenea, numarul comerciantilor acceptatori de carduri la plata este inca redus, iar utilitatile se platesc in continuare preponderent la ghiseu, chiar daca unele banci au aceasta optiune, pe carduri.
Un alt motiv, destul de important de altfel, este cel legat de costuri. Comisioanele de retragere de numerar sunt in continuare foarte mari, mai ales pentru retragerea de la bancomatul altei banci decat al celei care a emis cardul.
Oglinda cardurilor de credit
Cardurile de credit emise de banci sunt linii de credit acordate de banca in limita a trei salarii nete, pe o perioada medie de doi ani, dar cu prelungire automata pentru clientii buni platnici. Dobanzile sunt cuprinse intre 20% si 28%.
• CardAvantaj, realizat de Finansbank, in colaborare cu o retea ampla de magazine, permite cumparaturi pe datorie fara dobanda, daca rambursarea creditului se face in 30 de zile.
• BRD Finance – Praktiker este un card de credit pentru cumparaturi in hipermarketul mentionat. Posesorii cardului vor putea opta, de fiecare data cand utilizeaza cardul, pentru una din cele doua modalitati de rambursare: rambursarea integrala a sumei cheltuite, ceea ce presupune o perioada de gratie de pana la 40 de zile, in timpul careia nu se plateste dobanda, sau plata unei sume minime lunare, pe parcursul mai multor luni.
• BRD Finance – Carrefour este un card de credit pentru cumparaturi in reteaua hipermarketurilor Carrefour. Perioada de gratie in care nu se percepe dobanda este de pana la 45 de zile daca se opteaza pentru plata intr-o singura rata. Exista si optiunea de plata in rate, cu conditia ca lunar suma rambursata sa reprezinte un minimum de 5% din totalul sumei cheltuite.
Ghiseul cu informatii
HVB – peste 83 de milioane euro prin Private Banking
In doi ani de la infiintarea departamentului de Private Banking, HVB Bank a strans sute de clienti si are peste 83 de milioane de euro administrate.
Private Banking este un serviciu personalizat de administrare avansata a activelor, dedicat clientilor care plaseaza sume de cel putin 100.000 de euro.
“In ultimul an, cresterea numarului de clienti HVB cu sume de peste 100.000 de euro a fost de 20%, iar cresterea totalului de active plasate in aceasta perioada a fost de peste 30%”, spune Liliana Damianov, director HVB. Astfel, 18% din instrumentele alese de investitorii consiliati au fost unele cu venit fix. Totusi, data fiind atractivitatea plasamentelor in bursa, anul acesta, peste 20% din sume au fost plasate in actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Clientii de Private Banking ai HVB Bank Romania apartin, in cea mai mare parte, top managementului companiilor multinationale sau sunt proprietarii propriilor companii de servicii sau productie. In ultimul an, insa, au devenit clienti de Private Banking si persoane care si-au valorificat proprietati retrocedate, precum si mostenitori ai vechilor proprietari.
13,9 miliarde de euro cheltuite pe carduri MasterCard
MasterCard Europe a analizat cheltuielile in strainatate realizate cu cele peste 350 de milioane de carduri MasterCard si Maestro, in 24 de tari, pe tot parcursul anului trecut. Raportul arata ca valoarea cheltuielilor in strainatate, in anul 2004, a fost de 13,9 miliarde de euro, o crestere cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
El indica, de asemenea, doua noi tendinte de crestere: o crestere cu 22% a tranzactiilor internationale pe carduri de debit si o crestere cu 67% a tranzactiilor online internationale, realizate prin intermediul Internetului, telefonului sau prin comanda postala. Consumatorii folosesc tot mai des cardurile pentru a face cumparaturi in cadrul unei piete virtuale unice, la nivel global.
Cresterile inregistrate pe cardurile de credit, de 5%, au fost net depasite de cresterile inregistrate de volumul brut al tranzactiilor cu carduri de debit – cu 22%, acestea din urma ajungand la 2,6 miliarde de euro. Valoarea tranzactiilor internationale realizate pe Internet a crescut cu 67%, atat pe debit, cat si pe credit, ajungand la 4,5 milioane de euro pe debit si, respectiv, la 1,16 miliarde de euro pe credit. Libertatea de a calatori si de a efectua tranzactii internationale de care se bucura in prezent posesorii de carduri din tarile Europei de Est, din Rusia, Ucraina, Romania, Ungaria si Polonia, se reflecta intr-un ritm accelerat de crestere a volumului de cheltuieli pe card, care depaseste cu mult media europeana.
