Utilizarea cardurilor pentru plățile zilnice este mai facilă și mai sigură decât cea cu bani lichizi, dar România nu a ajuns încă la un nivel ridicat de folosire a plăților electronice la magazine sau online.
Una dintre principalele avantaje pe care promotorii utilizării de carduri le afirmă întotdeauna este combaterea economiei subterane. Și au dreptate, o plată realizată prin intermediul băncii nu mai poate fi ascunsă, ci înregistrată ca atare. Conform calculelor făcute de cei de la MasterCard, economia subterană estimată la 28,4% în 2014, în urma unui studiu realizat împreună cu PwC, va scădea cu cel puțin zece puncte procentuale în cinci sau șase ani dacă ar fi implementate de către Guvern măsurile antifraudă propuse de procesatori. „În Germania, dacă economia subterană ajunge la 8% se declanșează starea de urgență”, spune Cosmin Vladimirescu, general manager al MasterCard România.
La noi, plățile electronice (la POS și online) reprezintă doar 8% din totalul plăților anuale, adică foarte puțin în ciuda unor creșteri semnificative în ultimii doi ani. La nivelul anului trecut, numărul plăților realizate prin POS (point of sale – automatele de plată cu cardul din magazine sau alți comercianți) s-a ridicat la 193,3 milioane de tranzacții, aproape dublu față de 2013. „Dacă ne referim la jumătatea bancarizată a României, cifrele sunt mai bune”, spune Cosmin Vladimirescu, dar dacă facem raportul la nivel național atunci nu mai este același lucru. Numărul total de tranzacții cu cardul a crescut cu 80% în 2014 față de 2013.
Multe carduri inactive
Numărul cardurilor emise în țara noastră se apropie de 14,5 milioane în prezent, confor datelor BNR, dintre care sunt active 10,6 milioane. Cardurile de debit domină în portofelele clienților, cu un total de 12 milioane unități, în timp ce cardurile de credit adună doar 2,36 milioane. Numărul de ATM-uri prezente pe piață se apropie de 12.000, iar numărul de POS-uri se ridică la 135.600.
Dar problema rămâne aceeași dintotdeauna la noi: 90% dintre cei care au carduri își retrag imediat banii de la bancomat și fac toate plățile cash. Mai exact, în primele trei luni ale anului (cele mai recente cifre disponibile la BNR), valoarea plăților cu carduri de debit, de debit amânat și de credit s-a ridicat la 8,3 miliarde lei, în timp ce retragerile de cash de la bancomate a fost de 31 miliarde lei. În volum, numărul tranzacțiilor de plată cu orice tip de card a fost de 61 de milioane, iar cel al retragerilor de 56 de milioane.
La numărul și valoarea mare ale retragerilor de bani de la bancomat am putea adăuga și lipsa băncilor și a comerțului modern din zonele rurale, regiuni cu grad de bancarizare ca și inexistent, dar această problemă nu se rezolva decât în timp. Adică, pe măsură ce intră noi generații în câmpul muncii, cardurile și conturile bancare sunt acceptate tot mai mult, pe când persoanele cu vârstă înaintată nu mai văd niciun motiv în a folosi așa ceva.
Până la schimbarea generațiilor, trebuie educată clientela din prezent, cea din zone urbane care au acces și folosesc instrumente bancare și carduri. Spre exemplu, lanțul de magazine de proximitate Mega Image are o pondere a plăților cu cardul de doar 20% din total, puțin dacă avem în vedere că magazinele se află preponderent în zone urbane, iar clienții sunt majoritar persoane angajate în companii, care doresc să stea cât mai puțin la cumpărăturile zilnice. „Noi stăm totuși bine cu 20% pentru că media la nivel național este de 4,4%”, spune Adrian Nicolaescu, șeful diviziei de marketing de la Mega Image, care arată că magazinelor le-ar fi mult mai ușor dacă raportul ar fi invers, de 80% plăți cu cardul și 20% cash. „Am avea un profit mult mai mare dacă ar fi așa”, spune Nicolaescu, explicând că utilizarea banilor lichizi implică agenți de pază, personal pentru verificare etc.
Contactless și telefon
O schimbare în comportamentul deținătorilor de carduri se observă tot în rândurile celor obișnuiți cu instrumentele financiare moderne. În prezent avem deja mai multe modalități de plată prin intermediul telefonului, lansate de Google, Apple, Samsung și alții. „Avem deja trei standarde în plata cu telefonul: cea prin cardul sim, preferată de operatorii mobili, cea prin cloud, creată de Google, și cea prin intermediul unui cip introdus în telefon, utilizată de Apple”, spune Gabriel Ghiță, Head of New Business CEE la MasterCard. Evident, niciun furnizor de plăți prin telefon nu intenționează să renunțe la soluția proprie astfel încât să se ajungă la un standard comun, drept pentru care este treaba procesatorilor să găsească modalități de a permite utilizarea tuturor telefoanelor și soluțiilor. Așa s-a ajuns la MasterCard Digital Enablement Service, o suită de programe prin care se pot aduce la un numitor comun toate standardele. Implicarea procesatorilor de plăți, precum MasterCard și Visa este obligatorie deoarece indiferent de modalitatea de plată, tranzacția trebuie să treacă prin platforma lor.
Până la utilizarea telefoanelor inteligente pe scară largă, procesatorii încearcă să promoveze plățile contactless, care sunt și mai rapide și mai sigure pentru clienți (care nu trebuie să mai dea cardul din mână atunci când fac o plată la POS). Nici această modalitate de plată nu este însă ușor de promovat, fiind necesară și instruirea casierilor din magazine procedura de plată. Nu o dată se întâmplă ca un client cu un card contactless să arate cartela casierului, iar acesta să în introducă în POS pentru utilizarea cip-ului. În cadrul lanțului Mega Image, care utilizează POS-uri de la ING Bank și BRD, sunt deja disponibile POS-uri pentru plata contactless în proporție de 65% din total, iar până la sfârșitul anului se dorește ca toate să fie de acest tip. Iar plata prin intermediul contactless a ajuns să reprezinte 25% în luna septembrie, după introducerea din mai-iunie a acestor POS-uri, însă numărul mare de plăți contactless a fost reușit după învățarea casierilor cu astfel de plăți inclusiv prin persoane calificate care au stat lângă casierii în mai multe magazine.
Va mai dura până când ponderea plăților cu cardul va fi mai mare decât cea cu bani lichizi, chiar dacă există deja o minoritate care utilizează puțin cash în tranzacțiile zilnice. Până atunci ne putem lăuda totuși că suntem o țară cu un sistem de plată avansat, care oferă ultimele tehnologii disponibile, chiar dacă nu sunt utilizate de prea multă lume.
Plățile electronice de la noi reprezintă 8% din totalul plăților realizate într-un an și există o legătură directă între plata cash și economia subterană. Cosmin Vladimirescu, general manager al MasterCard România
31 miliarde lei este suma retrasă de la bancomate în primul trimestru al anului, în timp ce plățile cu cardul au însumat 8,3 miliarde lei