Cu proprietarii Vitantis Shopping Center, de lângă târgul de maşini din cartierul bucureştean Vitan, dornici să schimbe destinaţia centrului comercial din lipsa performanţelor, revista Capital vă prezintă parcursul celorlalte malluri din România care au avut o soartă similară. O parte dintre ele au fost trasformate în spaţii de producţie.
Fondul de investiţii Revetas Capital a anunţat la începutul acestei săptămâni că centrul comercial Vitantis Shopping Center, preluat în 2014 de la UniCredit, va trece printr-o reconversie parţială. Investitorul a analizat încă din 2016 posibilitatea transformării etajului centrului comercial într-un spaţiu dedicat birourilor, potrivit surselor Capital. Odată cu anunţul investitorului, francezii de la Carrefour au anunţat că vor închide hipermarketul din Vitantis în data de 15 ianuarie. Acesta este primul Carrefour închis în Bucureşti. Revetas a mai anunţat că va închide gradual galeria comercială în primul trimestru din 2018. Acesta este al doilea mall din Bucureşti care a ajuns în pragul închiderii, după City Mall.
CITIŢI ŞI După închiderea Carrefour, mallul Vitantis ar putea fi transformat în spaţii de birouri
Revista Capital a identificat nouă centre comerciale a căror destinaţie iniţială a fost schimbată din cauza performanţelor slabe. Foştii proprietari ai acestora au investit în dezvoltare sau achiziţie circa 300 mil. euro şi au ajuns să înregistreze pierderi cumulate de peste 200 mil. euro în urma vânzării. Investitorii care le-au cumpărat au plătit circa 155 mil. euro şi le-au transformat în fabrici de componente auto, depozite, birouri sau chiar sediu de judecătorie.
Fabrică în mall
Prima fabrică deschisă într-un fost mall a fost cea a nemţilor de la Leoni, care au închiriat aproape o treime din Armonia Arad şi produc aici cabluri pentru industria auto. La cinci ani după ce au plătit pe el circa 78 mil. euro, Carrefour a decis să părăsească mallul din Arad, iar austriecii de la Immofinanz au început procesul de reconversie a acestuia. Acum, proprietatea este scoasă din nou la vânzare, pentru că nu face parte din categoria activelor de interes pentru proprietar.
Tendinţa a continuat cu hipermarketul PIC din Oradea, ce aparţinuse unei reţele dezvoltate de fraţii Ilie şi Cornel Penescu. Proprietatea a fost cumpărată în procedură de faliment de grupul maltez Zacaria şi închiriată americanilor de la Inteva Products, care realizează de circa doi ani şi jumătate componente pentru sisteme de acoperişuri auto. În mod similar, hipermarketul PIC din Călăraşi a ajuns în proprietatea francezilor de la Saint-Gobain, care vor să îl transforme într-o fabrică de parbrize, în care vor lucra 130 de persoane.
Antreprenorul român de origine siriană Mohammad Alabdi, proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme zootehnice din România, a vândut anul trecut mallul Armonia Brăila, la mai puţin de două luni de la achiziţie, unui producător chinez de corpuri de iluminat. Centrul comercial intrase în faliment în 2011, cu datorii de 28 mil. euro. Noul proprietar vrea să îşi deschidă aici prima sa fabrică din Europa, după ce până acum activau doar ca furnizori pe această piaţă. Liting Universal Group va produce la Brăila corpuri de iluminat pentru uz casnic şi pentru industria de componente auto.
Judecătoria din mall
Patronul comerciantului de rulmenţi Primagra, suceveanul Costică Tudosă, a cumpărat în 2013 mallul Galleria Suceava pentru a-i servi drept sediu de firmă şi spaţiu de depozitare. Tudosă, care deţine zece depozite de rulmenţi în ţară, a plătit pentru mall un milion de euro, la care s-au adăugat 8 mil. euro datoriile bancare acumulate de dezvoltatorul centrului comercial, firma Globe Trade Centre (GTC).
Acelaşi dezvoltator a vândut în 2015 şi mallul Galleria Buzău omului de afaceri buzoian Liviu Avram, proprietarul comerciantului de produse de stingere a incendiilor Eurosting. La scurt timp după tranzacţie, antreprenorul român a închiriat o parte din mall Judecătoriei Buzău, care îşi desfăşura activitatea în aceeaşi clădire cu Tribunalul Buzău. Instanţa are acum patru săli de judecată şi peste 50 de birouri.
În toamna anului 2016, sirianul Abdulwahed Nour Ideen a cumpărat şi ultimele două malluri din reţeaua Galleria, cele din Arad şi Piatra Neamţ, pentru care a plătit în total 4,8 mil. euro. Noul proprietar nu şi-a anunţat încă planurile pentru aceste proiecte, însă situaţia imobilului din Arad, afectată puternic de închiderea hipermarketului cora, este greu de remediat.
Soluţia birourilor
Cel mai inedit parcurs avut de un centru comercial românesc aparţine, cu siguranţă, City Mall din Bucureşti. Cumpărat în 2005 pentru 46 mil. euro de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, mallul a fost vândut la un an distanţă cu 103,5 mil. euro şi răscumpărat, în faliment, cinci ani mai târziu de acelaşi investitor pentru 17,3 mil. euro. Ulterior, Papalekas a transformat mallul în spaţii de birouri şi a intrat în contabilitatea firmei sale cu o valoare de 62 mil. euro. Totuşi, cosmetizarea nu pare să dea rezultatele scontate. La trei ani după schimbarea destinaţiei, imobilul este închiriat în proporţie de 21,3%, în principal către Vodafone, şi aduce anual doar 1,4 mil. euro din chirie, potrivit rezultatelor financiare ale proprietarului. City Mall este singurul mall din Bucureşti care şi-a schimbat complet destinaţia, însă Plaza România este un alt exemplu de mall care şi-a transformat o aripă în spaţii de birouri.
Şi antreprenorul Gheorghe Iaciu a intrat în jocul oportunităţilor. El a cumpărat în 2014 complexul Moldova Mall din Iaşi şi i-a schimbat destinaţia în clădire de birouri, proces care l-a costat 15 mil. euro. Spre comparaţie, dezvoltatorul proiectului, ieşeanul Dănuţ Prisecariu, a vândut mallul în 2006 către Equest Balkan Properties pentru 34,5 mil. euro.
Birouri, show-room-uri şi mici spaţii de depozitare este soluţia la care s-au gândit şi acţionarii Zacaria Group, care în 2016 au cumpărat fostul hipermarket Trident din Sibiu. Reţeaua de magazine Trident, înfiinţată de soţii Constantin şi Alina Mateescu, a intrat în insolvenţă în 2009. Dezvoltarea unităţii din Sibiu, care a funcţionat patru luni, a costat 15 mil. euro şi a fost vândută în faliment pentru 5,5 mil. euro.
