Termenul limită pentru consultarea publică a Regulamentului pentru aplicarea Legii nr. 146/2002 a fost data de 30 aprilie, iar acest moment poate constitui startul pentru repararea hoţiilor comise cu patrimoniul UTC după Revoluţie sub bagheta fundațiilor pentru tineret.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/2002, bunurile care au aparţinut la data de 22 decembrie 1989 fostei organizaţii a Uniunii Tineretului Comunist din judeţe şi din municipiul Bucureşti, preluate de fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, vizate de prezenta lege, rămân în proprietatea acestora, iar în cazul în care ulterior au căpătat o altă destinaţie, se reintegrează, necondiţionat şi fără plata, în patrimoniul fundaţiilor judeţene pentru tineret respective sau a municipiului Bucureşti, ce se constituie ca succesoare de drept. Reintegrarea bunurilor se face pe baza de protocol de predare-preluare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.

Din acest motiv, aprobarea și intrarea în vigoare a Regulamentului este extrem de importantă pentru recuperarea bunurilor care au aparținut UTC, sub diferite forme, scrie România Curată, care analizează apoi situaţia din judeţele Caraş-Severin, Dolj şi Galaţi.

Ce s-a întâmplat în Caraş-Severin?

Fundația Județeană pentru Tineret Caraș-Severin a fost dizolvată, iar patrimoniul acesteia a trecut în domeniul public.

„În urma ședinței Curții de Apel Timișoara, secția a doua civilă, din data de 07.10.2019, a fost respins apelul declarat de către Magister SPRL în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Fundația pentru Tineret Caraș-Severin împotriva sentinței civile din 27.05.2019, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în contradictoriu cu intimatul Consiliul Județean Caraș-Severin. Este vorba de patrimoniul care l-a avut Fundația pentru Tineret. Conform legii, am acționat în instanță pentru a prelua acest patrimoniu. Am câștigat la Tribunalul Caraș-Severin, lichidatorul judiciar a făcut apel, iar acum am câștigat și la Timișoara”, a explicat Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, citat de reper24.ro.

Aceasta este o nouă dovadă a experimentului eșuat numit “fundațiile pentru tineret”. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, instanţa susţine că:

„Ca urmare, odată rămasă definitivă hotărârea de dizolvare a debitoarei pronunțată prin s.c. nr. 13/15 01 2015, practicianul avea obligația implicită de a notifica contestatoarea, iar aceasta avea obligația de a le prelua, fără ca textele expuse pe larg și comentate în sentința apelată să mai lase loc de interpretare. Apoi, este lipsită de relevanță și susținerea creditoarei DGRFP care subsumează întreg litigiul scopului procedurii de insolvență și la recuperarea propriei creanțe, câtă vreme legea citată nr. 146/2002 impune o anumită soluție juridică în raport de cauza pendinte. Nu se poate aprecia că dreptul creditorilor de a-și recupera creanțele este îngrădit, câtă vreme, regimul special al bunurilor unei fundații, dizolvate, este reglementat printr-o dispoziție normativă a cărei necunoaștere nu poate fi invocată. De altfel, scopul reglementării speciale a fost rezumat în chiar decizia pronunțată de Curtea Constituțională, în sensul că: trecerea bunurilor în domeniul public județean și în administrarea consiliului județean urmărește apărarea interesului general stabilit prin Legea nr. 146/2002, respectiv elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești.”

Potrivit presei locale, conform unui raport întocmit de un evaluator autorizat, clădirea și terenul aferent au o valoare de 2,7 milioane de lei. Ca viitoare destinaţie, conducerea administrativă judeţeană are în vedere accesarea unor fonduri europene printr-un proiect transfrontalier şi transformarea Ateneului Tineretului într-o Casă de Cultură a Banatului Montan. Se poate argumenta că transformarea acestuia într-o casă de cultură nu este cel mai oportun proiect, însă acestea sunt consecințele întârzierii procesului de descentralizare, consiliile județene neavând atribuții în domeniul tineretului, mai scriu cei de la România Curată.

Situaţia din judeţul Dolj

O altă fundație aproape “moartă” este cea din Dolj. Ca dovadă, site-ul acesteia nu a mai fost actualizat din iulie 2009. Mai recent, aflăm din presă că la Casa Tineretului din Craiova se organizează un târg de îmbrăcăminte și încălțăminte:

“Camera de Comerț și Industrie (CCI) Dolj anunță că următoarea ediție a târgului de îmbrăcăminte și încălțăminte Contex se va desfășura la Casa Tineretului din Craiova (fosta Casă a Științei și Tehnicii), de pe strada Maria Tănase și nu se va mai organiza în foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu“, unde se obișnuia până acum”, se arată în Gazeta de Sud.

Potrivit site-ului Convenţiei Naţionale a Fundaţiilor pentru Tineret, Fundația are funcțiuni de: hotel, restaurant, sala spectacole, sala conferinte, spații pentru expoziții. Mai degrabă vedem că își pierde timpul cu procese cu Primăria Craiova pe aspecte imobiliare. Se pare că există și un proces în revendicare împotriva Fundației. Despre tineri, nu există informaţii, deși Craiova este un centru universitar important.

Ce s-a întâmplat în judeţul Galaţi?

Patrimoniul din Galaţi nu mai există, la fel ca şi informaţii noi pe acest subiect. De-a lungul timpului, Ziarul de Iaşi a avut relatări despre acest subiect.

Cei care s-au perindat pe la conducerea Fundației au făcut tot felul de afaceri dubioase cu bunurile pe care trebuiau să le administreze, incluzându-le în contracte de asociere în participaţiune încheiate cu firme private sau chiar vânzându-le. În 1996, odată cu demiterea președintelui Valeriu Fasole, în Fundație au apărut două tabere care au început să se acuze reciproc că ar fi jefuit patrimoniul FJT.

România Liberă a relatat ulterior că “la Galaţi, Fundaţia Judeţeană de Tineret a „pierdut” în perioada 1996-1998 Casa de Cultura şi Hotelul Tineretului, imobile moştenite de la UTC. Acestea au fost vândute Bancii Populare „Stabilitatea”, care la randul ei a fost falimentată. Casa de Cultură şi Hotelul Tineretului au fost evaluate la suma de 64 de miliarde lei şi apoi înstrăinate. Au ajuns la final în proprietatea lui Maricel Păcuraru, afacerist local. Hotelul Tineretului este acum hotel de cinci stele, iar Casa de Cultură a fost închiriată şi a devenit mall. La sala de arte plastice este un fast food, la bibliotecă şi în sala de spectacole sunt magazine cu haine „de firmă”, iar la subsol este un supermarket. Asa s-a razbunat FJT pe UTC!”

Care ar putea fi concluzia după analiza patrimoniului UTC din aceste trei judeţe, poveştile fiind similare şi în alte zone din ţară? Patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist a fost furat, pierdut sau i-a fost schimbată destinaţia. Nimic nu mai este de folos pentru tinerii care trebuiau să beneficieze de acest patrimoniu. Ce trebuie făcut mai departe? Trebuie adoptat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002 ca să intrăm într-o stare de legalitate, să se poată cerceta/audita persoanele care au stăpânit aceste fundații până acum și după desființate sau reorganizate din temelii aceste fundații, mai scrie romaniacurata.ro.