Potrivit acestuia, de doi ani, asistăm la o decompetitivizare continuă a producătorilor de medicamente care deţin fabrici în România:"dacă un producător străin care nu are activităţi industriale şi fabrici aici constată că este afectat, vine într-o bună zi şi spune că nu va mai vinde aici, după care pleacă. Un producător care are însă deja fabrici şi laboratoare aici şi aproape 1.000 de oameni, cum am eu, nu poate să gândească aşa".
Producătorul clujean a scos aproximativ 25 de produse din portofoliu şi din fabricaţie, după ce a tras linie şi a văzut că produsele nu mai sunt rentabile dacă plăteşte taxa clawback pentru ele.  
"Taxa mi-a întârziat un an de zile proiecte de investitii capitale şi nu am putut să mă mai extind, să îmi  modernizez capacităţile de producţie sau să îmi construiesc altele noi, din lipsă de bani. Nu pot să investesc în fluxul de fabricaţie şi să mai plătesc şi clawback. Aceasta înseamnă o decompetitivizare la modul general a productorilor români, pentru care o asemenea situaţie este moarte curată", spune Damian.
Potrivit acestuia, dacă în 2007, medicamentele fabricate în România însemnau cam 60% din volum, în 2011 au ajuns la sub 40%. "Vindem în continuare la export, dar pe piaţa locală, producătorii români au pierdut în mod dramatic. 15% din deficitul comercial al României provine din farma, pentru că se importă mult mai mult, chiar şi ce nu e nevoie, decât se exportă", adaugă Damian.
Terapia Ranbaxy s-a clasat pe primul loc între producătorii români de medicamente în 2011, când a avut vânzări de 80, 5 milioane de euro, fiind urmată de Anibiotice Iaşi şi Labormed, care anul acesta a fost preluat de producătorul american de medicamente Alvogen.
Citeşte şi: Taxa clawback, diminuată tot pe banii producătorilor