În 2021, în trei sferturi din cele douăsprezece țări din Europa Centrală a fost criză guvernamentală. Numai guvernele din Ungaria, Serbia şi Cehia au reuşit să îşi menţină stabilitatea, rezultă din analiza comparativă a Institutului „Nézőpont”, citată de Magyar Nemzet.
Este demonstrabil faptul că există o corelaţie între stabilitatea şi performanţa guvernelor. Pe baza datelor economice, ale celor privind datoriile de stat şi crearea noilor locuri de muncă, precum şi rata de imunizare, cele mai bune performanţe au înregistrat guvernele sârbe şi croate, precum şi guvernul polonez, în pofida faptului că se află sub o presiune fără precedent, extercitată din străinătate.
În regiunea central-europeană, cele mai stabile guverne sunt cele ale Ungariei, Serbiei şi Croaţiei, potrivit unei analize comparative realizate de Institutul „Nézőpont”, la solicitarea ziarului ungar „Magyar Nemzet”. Aceste guverne nu sunt ameninţate de demitere nici din cauza conflictelor interne şi nici din cauza provocărilor puternice. Din cele 12 ţări analizate, în cinci ţări au fost schimbate guvernele, în acest an.
În Austria de două ori, în România şi Slovacia premierii au fost demişi în timpul mandatelor acestora, iar în Cehia şi Bulgaria a fost ales un nou guvern în urma alegerilor. În alte trei ţări, şi anume în Slovacia, Slovenia şi Polonia nu a avut loc schimbarea guvernelor, însă coaliţiile de guvernământ se confruntă cu conflicte interne, iar menţinerea majorităţii parlamentare este o provocare constantă.
Analiza a măsurat pe o scară cu puncte de la +4 la -4 stabilitatea şi performanţele unor guverne, iar prin compararea punctajului obţinut a realizat clasamentul privind stabilitatea şi performanţa guvernamentală. Stabilitatea guvernamentală a fost evaluată în funcţie de stabilitatea poziţiilor premierului şi a membrilor Guvernului, a majorităţii parlamentare, a raportului guvernului cu instituţiile constituţionale, precum şi prin gradul de susţinere socială a guvernelor.
Toate aceste aspecte mai înseamnă că armonia dintre instituţiile constituţionale şi permanenţa majorităţii parlamentare contribuie la creşterea stabilităţii chiar şi atunci când se modifică structura guvernului. Ca indicatori de performanţă guvernamentală, analiza a luat în considerare indicatorii macroeconomici ai creşterii economice şi ai şomajului, în 2021, precum şi rata datoriei de stat.
Pandemia și guvernarea
Analiza a mai avut în vedere şi rata imunizării împotriva noului coronavirus, deoarece evoluţia acestor indicatori fac parte direct din cercul de responsabilitate guvernamentală. Analiza Institutului „Nézőpont” a demonstrat că între stabilitatea şi performanţa guvernamentală din unele ţări există o strânsă coleraţie. O explicaţie necesită, mai degrabă, diferenţele, cum ar fi acele ţări în care guvernele au avut rezultate.
Aceste guverne, care nu au folosit timpul şi energia lor pentru gestionarea conflictelor interne şi pentru organizarea majorităţii parlamentare, au reuşit să reacţioneze mai rapid, mai felxibil şi mai inovator la dificultăţile economice, medicale şi sociale provocate de coronavirus. Corelaţia dintre stabilitatea şi performanţa guvernamentală este susţinută de exemplul Ungariei şi Serbiei: ambele ţări s-au poziţionat în primele locuri în clasament.
A gestionat cu succes provocările generate de coronavirus şi Guvernul Croaţiei, care este stabil. Polonia este singura ţară în care cu greu a fost menţinută majoritatea parlamentară în 2021, însă ţara a gestioant cu succes provocările economice şi medicale apărure din cauza noului coronavirus. Despre Guvernul Bulgariei, care a fost împovărat cu trei alegeri, se poate afirma că a fost instabil în 2021, astfel că nu este surprinzător că şi performanţele guvernelor bulgare au ajuns pe ultimul loc din clasament. Situaţia este similară şi în Slovacia, unde, în 2021, au avut loc permanent dispute în cadrul coaliţiei guvernamentale şi a fost schimbat şi premierul.
Astfel că pe baza performanţei, Slovacia se află pe locul nouă în clasament. Slovenia este o excepţie revigorantă, unde coaliţia guvernamentală nu putea să fie sigură, la începutul anului, că va supravieţui, dar apropiatele alegeri şi preşedinţia la Consiliul UE au contribuit la stabilizarea situaţiei, astfel că, pe baza performanţei sale, s-a clasat pe locul patru. Institutul „Nézőpont” a discutat şi a finalizat această analiză pe 10 decembrie cu specialiştii din cele 12 ţări.
