Există diferențe semnificative în ceea ce privește speranța de viață în diferitele regiuni ale României, precum și în Europa în general. Înainte de a analiza aceste diferențe, este util să avem o imagine a speranței de viață medii în România și în Europa.
Județul din România cu cea mai mare speranță de viață
În anul 2021, specialiștii indicau o speranță de viață medie la naștere în Uniunea Europeană era de 80,1 ani. Cu toate acestea, cifrele variază în funcție de țară și regiune.
Eurostat a observat că speranța medie de viață variază între 69 și 85 de ani. În diferite regiuni și țări de pe continent. Această variație reflectă diferențele în condițiile socio-economice, accesul la servicii medicale și alte factori care influențează sănătatea și longevitatea populației.
Este adevărat că există variații semnificative în speranța de viață între diferitele regiuni și țări din Europa. Într-adevăr, cel mai mic nivel al speranței de viață a fost înregistrat într-un oraș din Bulgaria, cu o valoare de 69,7 ani, în timp ce cel mai înalt nivel a fost înregistrat în Madrid, Spania, cu 85,4 ani.
Avem speranțe mai mici decât media UE
În România, în anul 2021, speranța de viață la naștere era de 72,8 ani, o valoare similară cu cea din Serbia. Această cifră indică o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât media din alte state membre ale Uniunii Europene. Aceste diferențe reflectă variațiile în accesul la servicii medicale, stilurile de viață, nivelurile de trai și alți factori socio-economici care influențează sănătatea și longevitatea populației.
Este interesant de observat că, conform datelor publicate de INS, județul Vâlcea se evidențiază cu o speranță de viață mai mare decât media națională. De asemenea, Bucureștiul se clasează pe locul doi, cu o speranță de viață aproape de 79 de ani. Motivele acestor diferențe sunt complexe și implică o serie de factori.
Factorii economici sunt importanți
În primul rând, factorii economici joacă un rol important. Regiunile sau orașele cu o economie mai robustă, cu oportunități de angajare și niveluri de trai mai ridicate, pot avea adesea o speranță de viață mai mare. Deoarece oamenii au acces la resurse și servicii care le permit să își mențină sănătatea.
În plus, infrastructura medicală bine dezvoltată poate contribui și ea la creșterea speranței de viață. Accesul la servicii medicale de calitate, inclusiv la medici specialiști și tratamente avansate, poate îmbunătăți sănătatea populației și, implicit, speranța de viață.
De asemenea, migrația din mediul rural în mediul urban poate influența distribuția speranței de viață. Oamenii aleg deseori să se mute în orașele mari, cum ar fi Bucureștiul. În căutarea oportunităților de muncă și de acces la servicii, inclusiv la cele medicale.
Toți acești factori se combină pentru a influența speranța de viață în diferite regiuni și orașe din România.
“Acest lucru se datorează, în primul rând, factorilor economici, infrastructura medicală fiind mult mai bună. Este un motiv pentru care oamenii migrează din mediul rural în mediul urban, Bucureștiul fiind pe primul loc”, a dezvăluit sociologul Sebastian Fitzek, la Antena 3 CNN.