Oamenii încărunțesc rapid de obicei între 50 și 60 de ani, unii mai repede decât alții și unii mai mult decât alții.

Întrebarea care continuă să lase loc unor răspunsuri este de ce albim și care sunt factorii predominanți care duc la acest proces inevitabil.

Ce anume determină culoarea părului

Fiecare șuviță de păr este produsă de un folicul de păr, o deschidere asemănătoare unui tunel în piele. Foliculii conțin două tipuri diferite de celule stem:

  • keratinocite, care produc cheratina, proteina care produce și regenerează firele de păr
  • melanocite, care produc melanina, pigmentul care colorează părul și pielea.

Există două tipuri principale de melanină care determină culoarea părului. Eumelanina este un pigment negru-maroniu, iar feomelanina este un pigment galben-roșiatic.

Cantitatea diferiților pigmenți determină culoarea părului. Părul negru și castaniu are în mare parte eumelanină, părul roșcat are cea mai mare feomelanină, iar părul blond are o cantitate mică din ambele.

De ce albim

Pe măsură ce îmbătrânim, este normal ca celulele să devină mai puțin active. În foliculul de păr, acest lucru înseamnă că celulele stem produc mai puțină melanină – făcând ca părul să albească – și mai puțină cheratină, provocând subțierea și căderea părului, potrivit Inverse.com.

Pe măsură ce se produce mai puțină melanină, există mai puțin pigment pentru a da părului culoare. Părul cărunt are foarte puțină melanină, în timp ce părul complet alb nu mai are deloc.

Părul cărunt este mai gros, mai aspru și mai rigid decât părul cu pigment. Acest lucru se datorează faptului că forma foliculului de păr devine neregulată pe măsură ce celulele stem se modifică odată cu vârsta.

Interesant este că și părul alb crește mai repede decât părul pigmentat, dar folosește mai multă energie în acest proces.

Stresul ne poate face să albim mai repede?

Acest lucru se întâmplă atunci când stresul oxidativ dăunează foliculilor de păr și celulelor stem, oprindeu-le să producă melanină.

Stresul oxidativ este un dezechilibru dintre prea multe substanțe chimice dăunătoare ale radicalilor liberi și insuficiente substanțe chimice antioxidante protectoare în organism. Poate fi cauzat de stresul psihologic sau emoțional, precum și de boli autoimune.

Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la UV și poluare, precum și fumatul și unele medicamente, pot juca, de asemenea, un rol determinant în albirea părului.

Melanocitele sunt mai susceptibile la deteriorare decât keratinocitele din cauza etapelor complexe ale producerii de melanină. Astfel se explică de ce îmbătrânirea și stresul provoacă de obicei albirea părului, înainte de căderea lui.

Oamenii de știință au reușit să asocieze secțiunile mai puțin pigmentate ale unei șuvițe de păr cu evenimente stresante din viața unei persoane. La persoanele mai tinere, ale căror celule stem încă produc melanină, culoarea părului a revenit după trecerea evenimentului stresant.

Ei au observat că sistemul nervos simpatic, responsabil pentru răspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, devine hiperactiv în astfel de situații-limită și asta duce la epuizarea rapidă a oxigenului din celulele-stem responsabile pentru culoarea părului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia părului alb. Există totuși limitări semnificative ale acestui studiu (principalul fiind că a fost efectuat pe șoareci), dar consensul sugerează că stresul, alături de genetică și etnie, poate contribui la apariția firelor albe de păr.