Un aforism celebru al romancierului francez Jean-Baptiste Alphonse Karr este „Oricât s-ar schimba un lucru, tot la fel rămâne”. Adică totul este „deja-vu”. Acordul JCPOA, semnat în 2015 de Iran și cele cinci puteri nucleare mondiale a rămas în aer după numai trei ani, odată cu retragerea Statelor Unite. Revenirea părților semnatare la masa tratativelor este o lumină de speranță, se arată într-un articol publicat în ziarul turcesc Milliyet, citat de Rador.

Dar cât de strălucitoare este această lumină? Biden nu a ridicat sancțiunile grave impuse de Trump, după retragerea din acord, atât Iranului cât și țărilor care aveau legături comerciale cu Teheranul. Dimpotrivă, a eliminat unele excepții acordate de administrația Trump și a intensificat sancțiunile. Răspunsul Iranului la aceste sancțiuni suplimentare a fost să impulsioneze activitățile de îmbogățire a uraniului, interzise în urma acordului JCPOA. Se știe faptul că Iranul a parcurs deja cam două treimi din drumul necesar până la obținerea armelor nucleare și că rămâne mai puțin de un an până va putea produce bomba atomică. „Se știe” dar această informație nu vine doar dinspre Israel.

Iranul s-a așezat la masa negocierilor

Demersurile de a transforma Iranul într-o putere nucleară au început cu expresia „Ștergerea Israelului de pe fața pământului în doar o noapte”, atribuite fostului președinte Mahmut Ahmadinejad, dar despre care nu se știe exact dacă acesta le-a rostit într-adevăr. Răspunsul Israelului la această amenințare a fost să bombardeze unele instalații din Iran și să comită sabotaje și atacuri cibernetice. Iranul se apără spunând că instalațiile sale nucleare au doar scopul de a produce energie.

Faptul că discuțiile reluate ieri la Geneva nu au fost suspendate imediat este un semn bun. Iranul s-a așezat la masa negocierilor cu condiția ca sancțiunile impuse de Trump, inclusiv cele suplimentare, să fie imediat ridicate iar banii și bunurile aparținând Iranului să fie deblocate. Administrația Biden a respins recomandarea Israelului „să bombardăm imediat” și pare să înceapă să pună în practică strategia „Să acordăm diplomației o șansă”.

SUA nu pot porni acum un război

SUA nu pot porni acum un război împotriva Iranului, nici măcar de mici dimensiuni, pentru că trebuie (a) să refacă forța militară slăbită de Trump și (b) să câștige un spațiu de manevră pentru strategiile privind Rusia și China. Însă Biden este sub presiunea echipei de foști vulturi precum Bush și Obama. Această echipă nu a ascuns niciodată faptul că planurile de a diviza Irakul și Siria se continuă cu Iran și Turcia.

Acum, secretarul american de Stat, Tony Blinken, scrie într-un articol publicat împreună cu fondatorul curentului neo-conservator Robert Kagan că acest secol va fi epoca unui Kurdistan unit. Dar SUA nu au nici puterea și nici sprijinul pentru o opțiune atât de periculoasă. În timp ce se confruntă deja cu Rusia și cu China, SUA știu că numeroase țări europene se opun acestei aventuri.

Există speranța unui acord în urma negocierilor. SUA ar putea să se apuce de treabă, ridicând embargourile.