„Evoluția e-commerce-ului în România în pandemie a fost una accelerată. În același timp a fost în linie cu ritmurile de creștere cu alte țări din regiune: Ungaria a avut un 35%, Polonia 34%, Cehia 26%, Slovacia 22%, Bulgaria mai puțin, un 9%. Era menționată Grecia cu acel 70%. În țări precum Grecia, Italia, comerțul online în ultimii 5 ani a avut un ritm mai lent – cred că este un factor legat de cultură, că oamenii preferă interacțiunea umană, să cumpere de la magazinele din proximitate. Pentru România putem să vedem că impactul disruptiv generat de pandemie și restricțiile impuse atât în 2020, cât și în 2021, au forțat procesul de transformare digitală. Pentru acest an ne uităm la o creștere de 22%. Ne apropiem de 6,8 miliarde de euro la finalul anului 2021, față de 5,6 miliarde la finalul anului 2020. Ritmul de creștere din această zonă a Europei este mult mai mare decât cel din Vest”, explica Florinel Chiș, Directorul executiv al ARMO.

Piața de e-commerce din România a trecut în ultimii ani, datorită pandemiei, prin schimbări profunde. Aici vorbim atât despre deschiderea oamenilor către comenzile online, reducerea plăților ramburs în favoarea tranzacțiilor digitale, dar și despre soluțiile pe care retailerii digitali le-au adoptat pentru a-și eficientiza procesele.

Pe de altă parte, această digitalizare accelerată a comenzilor online le oferă și jucătorilor de pe piață infrastructura necesară pentru a se dezvolta și pentru a-și extinde operațiunile în restul Europei. Totodată, la nivel național, există în continuare o mulțime de probleme cu care societatea se confruntă și care reprezintă, în mod direct sau indirect, piedici în dezvoltarea sectorului e-commerce.

De ce are nevoie România pentru a-și maximiza potențialul e-commerce?

„Piața europeană este una matură. 2 din 3 oameni cu acces la internet cumpără online. Regiuni precum Europa de Vest sau Nord au un procent foarte ridicat de e-shoppers, spre deosebire de zona de Est sau Sud unde suntem pe la jumate. Challenge-ul și factorul care poate contribui mai departe la a dezvolta acest sector ne face să ne gândim la partea de alfabetizare digitală, la abilități de a folosi tehnologia dincolo de partea de social media sau comunicare”, completează Florinel Chiș.

Există mai multe priorități pe care atât autoritățile cât și jucătorii din piață le iau în vedere pentru a îmbunătății acest sector. Una dintre cele mai mari probleme ale României ține de faptul că majoritatea populației este conectată la internet prin intermediul unei infrastructuri de telecomunicații performante, cu acoperire 4G aproape pe întreg teritoriul național, dar în continuare este reticentă cu privire la plățile digitale. O mare parte din noii clienți au realizat prima plată a utilităților sau prima comandă online odată cu declanșarea pandemiei.

„În România noi suntem într-o situație oarecum paradoxală. Celebrul indice DESI care ne măsoară pe zona de digital comparativ cu alte state: avem o infrastructură de telecomunicații dezvoltată, un număr mare de specialiști IT&C, dar pe de altă parte avem o digitalizare foarte slabă a serviciilor publice. Aici este nevoie de mai mult, de un efort mai mare care trebuie făcut în mod inteligent – nu o digitalizare a proceselor care oricum trebuie reformate. Avem o răspândire limitată a abilităților în rândul populației generale, trebuie să investim în zona de educație, va trebui să investim în zona statului. Va trebui să investim în zona de penetrare a serviciilor bancare, deoarece serviciile din zona aceasta sunt legate de partea de financial. Noi suntem pe ultimul loc în toate topurile la gradul de penetrare al serviciilor bancare, a serviciilor de asigurare, și cred că acolo trebuie să facem progrese”, explica Paul Prisecaru, Managing partner Institutive Economics.

Problema educației și a pregătirii populației în domeniul tehnologiei informației a fost punctată și de către Oleg Roibu, Group General Counsel eMAG: „Prioritatea 0 ar trebui să rămână dezvoltarea competențelor digitale, fie că vorbim de competențe digitale de bază sau avansate. Fără o accelerare în creșterea competențelor digitale se va adânci decalajul pe care îl avem față de Occident și asta ar putea genera efecte negative pe plan economic pe termen lung. A doua prioritate pe care o vedem noi este să încercăm să producem cât mai multă valoare în România. Când spun valoare, mă refer în special la tehnologia digitală.”