Decizia recentă a Comitetului ONU de a suspenda tranzacţionarea certificatelor de emisii alocate României are efecte în lanț. Aceasta afectează deopotrivă companiile, consumatorii, dar și statul.
«Dacă registrul rămâne suspendat până la sfârșitul lunii aprilie a anului viitor, dată la care firmele trebuie să depună certificatele de emisii, companiile care nu vor avea numărul total de certificate aferente alocării din anul anterior vor trebui să plătească o penalizare de 100 de euro pe tona de CO2.
Iar în cazul unor companii cum sunt cele din industria energetică, de exemplu Complexul de la Turceni sau Rovinari, vorbim de milioane de tone de CO2. Toate aceste costuri suplimentare se vor regăsi, în final, în prețul către consumatori“, a explicat, pentru Capital, Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III, singurul ONG românesc care a fost reprezentat la negocierile internaționale privind schimbările climatice.
Și reprezentanții Partidului Verde fac un calcul sumar: România va pierde un miliard de euro, aproximativ 300 milioane certificate la un preţ de circa 3-3,5 euro/certificat. Trei sute de milioane de certificate ale României suspendate de la tranzacţionare an de an permit celorlalte ţări care scot bani din vânzarea acestor certificate obţinerea unui preţ mai mare pe certificat. Dacă aceste certificate ar fi fost tranzacționate în 2008, s-ar fi obținut circa trei miliarde de euro.
Pierderi ar fi putut fi mai mari
Reamintim faptul că, recent, Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto a decis suspendarea tranzacționării certificatelor verzi alocate României. Hotărârea a fost luată din cauza nerespectării de către Guvernul român a prevederilor privind derularea sistemului naţional pentru estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Concret, România este obligată să raporteze anual emisiile de gaze cu efect de seră, iar raportul pe anul 2010 a fost considerat incomplet de către experţii ONU.
„Începând din 2007, au fost identificate probleme legate de inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră. Când am preluat ministerul, în 2010, nu erau pornite nici măcar studiile necesare pentru buna desfășurare a procesului de inventariere. Sunt studii complexe, a căror valoare se ridică la circa 500.000 de euro.
La prima rectificare bugetară de anul trecut, am reușit să obținem finanțare pentru primele două studii, iar anul acesta am alocat fonduri și pentru celelalte patru studii necesare. Sper să avem aceste studii până la sfârșitul anului 2011, astfel încât perioada de suspendare de la tranzacționare să nu depășească șase luni“, spune Laszlo Borbely, ministrul mediului și pădurilor.
În opinia lui Borbely, paguba nu ar fi prea mare, deoarece „suspendarea de la tranzacționarea certificatelor nu înseamnă că România va pierde cele 300 de milioane de unități ale cantității atribuite (AAU), ci doar că nu le mai poate tranzacționa“. Însă, termenul-limită pentru vânzarea acestora este 2012, când expiră Protocolul de la Kyoto.
Totuşi, ministrul spune că, deşi nu există încă o piață foarte bine conturată, iar din această cauză și alte state au reușit să vândă foarte puțin, „Noi mergem mai departe în negocierea contractelor, astfel încât după redobândirea eligibilității să fie efectuate transferurile de AAU-uri“, lăsând să se înţeleagă că banii nu sunt pierduţi definitiv.
Prima şi singura „victimă“ a suspendării a fost preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului – Instituția subordonată Ministerului Mediului este administratorul Registrului național al emisiilor gazelor cu efect de seră – Iosif Nagy, demisie cerută de premier.