Studiul mai arată că încrederea consumatorilor vis-a-vis de gradul de confidențialitate ale acestor site-uri diferă de la o țară la alta. Totodată, generația Z este cea care este mai neglijentă în legătură cu conținutul pe care îl promovează. Studiul s-a efectuat pe un eșantion de 8.500 de utilizatori de internet a căror vârste pornesc de la 16 ani. Cei mai mulți dintre aceștia consideră în mod eronat că e suficient să ștergi postarea în cazul în care aceștia nu și-o mai asumă.
”Postările pe care le „apreciem” pe rețelele sociale pot avea un efect profund asupra modului în care ne percep ceilalți. Consumatorii din Europa înțeleg faptul că acțiunile online pot avea consecințe și au raportat că anumite subiecte sunt mai riscante și mai conflictuale decât altele, putând avea un impact potențial asupra percepțiilor și chiar a perspectivelor de angajare” se mai arată în raportul Kaspersky.
Majoritatea conducătoriilor copamiilor stau cu ochii pe conturile angajaților
Cea mai mare problemă este atunci când efectele postărilor din social media influențează viața profesională a individului. Mulți dintre angajatori, fac cea mai la îndemână mișcare atunci când vine momentul verificării compatibilității noilor angajați în cazul în care nu apelează la o companie de background check.
”Aproape jumătate dintre directori au recunoscut că au studiat profilurile online ale colegilor atunci când aceștia s-au alăturat companiei și au găsit lucruri pe baza cărora i-au judecat, în timp ce peste 40% dintre respondenți au spus că și ei cunosc pe cineva a cărui slujbă sau carieră a fost afectată negativ din cauza unei postări vechi pe social media. În ciuda acestui fapt, aproape o treime dintre oameni nu și-au revizuit sau șters niciodată vechile postări de pe rețelele sociale”, se mai menționează în document.
Cele mai compromițătoare variante sunt cele legate de postările anti-Covid, folosirea limbajului anti-trans și referințele derogatorii la persoanele cu handicap sunt aspecte care ar putea afecta șansele la carieră.
Din total, 42% dintre utilizatori susțin că profilurile lor nu reflectă imaginea pe care și-au format-o aceștia în societate iar 81% din cei cu vârstele cuprinse între 16-21 ani au impresia că au control deplin asupra prezenței lor online.
