Care sunt cei mai buni aliați ai Rusiei din Parlamentul European

rusia

SURSA FOTO: Dreamstime

Alegerile europarlamentare au intrat în linie dreaptă. POLITICO a analizat dosarele politicienilor pentru a afla care dintre eurodeputați au fost cei mai mari aliați ai Kremlinului.

Cei mai buni aliați ai Rusiei din Parlamentul European

Publicația a analizat 16 rezoluții ale Parlamentului European, din ultimii patru ani, care critică Rusia, identificând parlamentarii UE care și-au arătat în mod constant adevărata culoare politică.

POLITICO a examinat voturile europarlamentarilor și a întocmit o listă cu cei 30 de parlamentari care au refuzat să sprijine respectivele rezoluții care criticau Rusia.

Două treimi dintre europarlamentarii listați candidează pentru un nou mandat. Cei mai mulți sunt de extrema stângă și de extrema dreapta, din grupul Identitate și Democrație, și din grupul de Stânga, ceilalți sunt neafiliați.

Europarlamentarii care au susținut Rusia

Printre ei se numără Tatjana Ždanoka, care a fost acuzată de spionaj pentru Rusia. Europarlamentarul leton, care nu mai candidează pentru un nou mandat, a negat acuzația, spunând:

„Da, sunt un agent, un agent care militează pentru pace”.

Parlamentul și-a desfășurat propria anchetă și a constatat că a ​​încălcat codul de conduită al eurodeputaților, amendând-o pe Ždanoka cu 1.750 de euro.

Maximilian Krah, principalul candidat al Alternativei de extremă dreapta, AfD, care a încetat campania și a renunțat la rolul său de conducere al AfD după o serie de scandaluri, nu a susținut niciunul dintre textele care critica Rusia. 

Marcel de Graaff, un politician olandez care a părăsit grupul Identitate și Democrație din cauza a ceea ce considera a fi o poziție anti-rusă a PE și al cărui asistent este implicat într-o anchetă privind propaganda pro rusă, a votat împotrivă la fiecare rezoluție anti-Rusia.

Europarlamentarii de stânga Clare Daly și Mick Wallace, care candidează și pentru viitorul Parlament European, au votat împotriva unei rezoluții prin care se cerea înființarea unui tribunal care să judece conducerea Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. 

O investigație din 2022 a ziariștilor de la Irish Times a dezvăluit că europarlamentarii au fost intens mediatizați în presa din Rusia, China și din alte țări, fiind considerați susținători ai politicilor acelor guverne.

Rusia / SURSA FOTO: Dreamstime

Diviziuni profunde în cadrul grupurilor politice din PE

Daly și-a apărat poziția legată de sancțiunile impuse Rusiei de UE, declarând:

„S-ar putea să sune radical, dar răspunsul la război nu este un război și mai mare, este pacea, iar pacea nu este oferită de țeava unei arme. Este oferită prin diplomație, prin dialog”.

Datele relevă, de asemenea, diviziuni profunde în cadrul grupurilor politice din Parlamentul European.

Astfel, parlamentarii AfD s-au abținut sau s-au opus majorității textelor ( în luna mai, AfD a fost dat afară din grupul ID din cauza acțiunilor lui Krah), în timp ce parlamentarii din partidul francez Adunarea Națională au susținut doar un sfert dintre ele.

În schimb, europarlamentarii din formațiunea Liga, a lui Matteo Salvini, au susținut în mare măsură textele anti-Rusia. Danezul Anders Vistisen, care a reprezentat grupul ID în dezbaterile preelectorale, a avut doar câteva abțineri și voturi „Da”.

Bilanțul voturilor sugerează că unii europarlamentari și-au atenuat poziția, optând din ce în ce mai mult pentru abțineri ,decât pentru „nu” pe măsură ce războiul din Ucraina s-a prelungit, subliniază Politico.

Grupul ID, prezidat de italianul Marco Zanni (Liga), a reunit până acum 59 de europarlamentari din opt ţări. Principalele delegaţii provin din Lega din Italia (23 de aleşi) şi AN din Franţa (18).

În prezent, este al şaselea grup din Parlamentul European, în spatele celeilalte familii de dreapta naţionalistă, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE), care numără în rândurile lor Fratelli d’Italia, partidul premierului italian Giorgia Meloni. Sondajele prevăd o creştere a puterii acestor partide, care ar putea obține până la aproximativ 37% din mandate – faţă de 30% în prezent – la alegeri.