Cercetarea şi inovaraţia sunt priorităţile strategiei europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă. De aceea, Uniunea Europeană va aloca, în 2013, aproape 8,1 miliarde de euro pentru activităţi de cercetare, care vor merge cel mai probabil la cele mai bune astfel de centre de pe continent, pe care le putem vedea în Clasamentul internaţional Webometrics research.webometrics.info.
Statele membre sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare până în 2020 (1% fonduri publice, 2% investiţii private). Această alocare sporită pentru cercetare la nivel european ar genera 3,7 milioane de locuri de muncă şi ar determina o creştere anuală a PIB-ului cu circa 800 de miliarde de euro.
România este codașă în toate rapoartele Eurostat care privesc investițiile în cercetare sau dezvoltare. O sinteză arată că UE a rămas în urmă la acest capitol:investițiile în acest domeniu în ultimii cinci ani sunt în scadere în țările UE, în timp ce în SUA sau Coreea de Sud sunt în creștere.
Ţările care au alocat cel mai mult din PIB pentru cercetare și dezvoltare în 2010 au fost, potrivit Eurostat Finlanda, Portugalia, Danemarca și Germania. Codașele sunt Lituania, Malta, Letonia, Bulgaria și România.
Potrivit Webometrics, cele mai bune centre de cercetare din Europa sunt:
- Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), Geneva, Elveţia
- Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CSIC), Spania
- Societatea Max-Planck pentru Cercetare şi Ştiinţe Avansate, Germania
- Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), Franţa
- Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Italia
- Institutul Naţional de Cercetare în Informatică şi Automatică, Franţa
- Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNR), Italia
- Institutul Naţional de Cercetare în Ştiinţe Agronomice (INRA), Franţa
- Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Suedia
- Institutul de Informaţie Ştiinţifică şi Tehnică, Franţa
Webometrics este un clasament ce evaluează site-urile web ale universităţilor, instituţiilor de cercetare, spitalelor şi şcolilor de business. Ierarhizarea este realizată semestrial în lunile iulie şi ianuarie de către Consiliul Superior de Investigaţii ştiinţifice (CSIC) din Spania, instituţie ce aparţine Ministerului Educaţiei de la Madrid şi are ca scop încurajarea creşterii calităţii şi volumului site-urilor oficiale ale universităţilor.
Webometrics foloseşte următorii indicatori în realizarea clasamentului: vizibilitatea (numărul total de legături externe unice primite – inlinks), mărimea (numărul de pagini ale site-urilor web), fişierele complexe (numărul de formate de fişiere PDF, PostScript, Word, Powerpoint etc.) şi numărul de lucrări şi citări indexate de pe site. Fiecare dintre aceşti indicatori are o anumită pondere pentru stabilirea clasamentului: vizibilitatea 50%, mărimea 20%, iar fişierele şi numărul de lucrări şi citări indexate de pe site, câte 15%.
Unde este România?
Webometrics întocmeşte pe baza clasamentelor principale subclasamente pentru fiecare ţară în parte. Astfel, primele cinci institute de cercetare din România sunt: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) (locul 677 în lume), Institutul Naţional de Fizica Materialelor din Bucureşti (locul 794 în lume), Academia Română (locul 978 în lume), Institutul de Matematică din cadrul Academiei Române (locul 1732 în lume) şi Institutul de Prognoza Economică Academia Română (locul 1915 în lume).
Potrivit Eurostat, cele 353 de milioane de euro alocate din PIB de România pentru cercetare și dezvoltare au mers către: agricultură (16,8), educația (3,3%), cultură, recreație, religie și mass-media (3,7%), procese politice și sociale (8,9%), cercetare generală bazată pe cunoaștere nefinanțată de universități (14,6) și apărare (1,8%).